Clujencele au scris istorie la Campionatul Naţional de Patinaj

Trei junioare clujene au obţinut 14 locuri I la Campionatul Naţional de Patinaj- viteză pe role, performanţă unică în România ultimilor 20 de ani. Şcoala de patinaj condusă de profesorul Gheorghe Pârv, în ciuda lipsei sprijinului autorităţilor locale, reuşeşte să obţină rezultate excepţionale. La fete, Clujul are cea mai bună echipă din ţară.

Anul acesta, Clujul a dat un adevărat „tun“ la Campionatul Naţional de patinaj-viteză pe role, disputat la Târgu-Mureş la sfârşitul lunii august. Fetele antrenate de Gheorghe Pârv, Horia Timiş şi Radu Moldovan au stabilit un record al României în ceea ce priveşte performanţele la un singur concurs. 20 de clasări pe podium au obţinut junioarele clujene, din care 14 locuri au fost pe cea mai înaltă treaptă. „Eu nu ţin minte că în ultimii 20 de ani să fi obţinut un singur club atâtea medalii. E cu siguranţă un record al perioadei post-decembriste. Practic nu am avut concurenţă, erau atât de bine pregătite fetele, încât au spulberat tot, la distanţe mari. La fete, Clujul cu siguranţă are cea mai bună echipă din ţară. Ploieştencele ar fi principalele rivale, dar anul acesta diferenţa a fost mult prea mare. Am muncit enorm în stagii de pregătire din Ungaria sau Turcia pentru a atinge acest nivel“, dezvăluie Gheorghe Pârv, „părintele“ patinajului clujean modern.

Sute de medalii, chiar şi în absenţa unui patinoar

Numărul de medalii adunate în ultimii ani reprezintă dovada clară că şi în patinaj este posibil, de multe ori, să-ţi depăşeşti condiţia. Abia în luna decembrie a anului trecut s-a inaugurat în parcarea supermarketului Cora primul patinoar care le poate asigura copiilor condiţii decente de antrenament. Chiar şi înainte de a avea acest pationar, însă clujenii au obţinut zeci de medalii la campionatele naţionale şi au performanţe de invidiat şi la competiţiile desfăşurate în afara graniţelor. „În condiţiile în care până anul trecut oraşul nu dispunea de un patinoar cu o pistă de 400 de metri pe care patinatorii-viteză să se antreneze, făceam eforturi mari pentru a găsi soluţii. Ne antrenam în străinătate, ceea ce era foarte scump. Acum, pe role ne pregătim la Polus, unde am primit acceptul să închidem 4.000 de metri pătraţi din parcare. Iarna avem norocul că s-a deschis patinoarul de la Cora, unde putem patina în condiţii normale. Nici nu mai ţin minte numărul medaliilor obţinute de-a lungul timpului. E foarte mare“, încheie Gheorghe Pârv.

Nicio pistă de role standard în tot oraşul

Dintre cele unsprezece secţii ale CSS Viitorul, club aflat în administrarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cea de patinaj este una dintre cele mai puternice. Autorităţile locale sprijină foarte puţin sau deloc activitatea patinatorilor şi cu atât mai mult, deocamdată nu a construit o pistă care să poată asigura antrenamente la nivelul cerut. „Am cerut primăriei o pistă de role pe care să ne putem pregăti, dar cele care s-au făcut nu sunt standard. Unele sunt foarte periculoase, altele sunt doar pentru pasionaţi, nu pentru performanţă“, este nemulţumirea lui Gheorghe Pârv. Deocamdată patinajul pe role nu este sport olimpic, spre deosebire de cel pe gheaţă, dar pe viitor există toate şansele să fie inclus în această categorie. Anamaria Pârv, una dintre cele mai talentate patinatoare ale Clujului, are şanse mari de a participa în anii următori la Olimpiadă. La Cupa Mondială de juniori, a reuşit să facă baremul, deşi a concurat cu fete care erau chiar cu patru ani mai în vârstă, iar viitorul ei sună foarte bine.

ClICK PE POZE PENTRU A VEDEA O GALERIE FOTO CU PATINATORII

Totul a început cu un antrenor pasionat

Pentru a ajunge la performanţele obţinute, patinajul clujean a avut, în primul rând, nevoie de un antrenor cu adevărat pasionat, care cunoaşte foarte bine tainele sportului. El şi-a făcut apariţia încă din 1986, numele său fiind Gheorghe Pârv. Activa ca şi profesor la CSS Viitorul şi dorea din tot dinadinsul să reînvie activitatea la poalele Feleacului. Să demonstreze că şi în epoca internetului pot exista copii care fac performanţă în sport. Cum putea face asta? Primul pas era cooptarea copiilor. Urmează câteva vizite în şcoli, prin care micuţii trebuie convinşi că patinajul este un sport de băgat în seamă.

Nu durează mult şi în jur de zece copii deja se înscriu. E uşor la început, mersul pe patine e distractiv, dar ambiţiile antrenorului sunt mult prea mari. Grety Márton, colega lui, este responsabilă cu patinajul artistic, iar el se ocupă de patinajul-viteză. „Aici vrem să facem performanţă. Joaca se va transforma într-o muncă zilnică şi mulţi dintre voi vor deveni campioni“, sunt primele vorbe adresate elevilor. Astfel, Gheorghe Pârv începe să şlefuiască nişte copii anonimi, care au toate şansele să devină campioni de scucces. Pârv este ajutat în munca lui de alţi doi antrenori, Horia Timiş şi Radu Moldovan, care vor lucra cot la cot pentru a scoată ce e mai bun din sportivii clujeni.

Campioane cu profesii de rezervă

La fel ca oricare sport foarte puţin mediatizat, nici patinajul nu este unul care să asigure după retragere un trai decent. Campioanele de la Cluj sunt conştiente de acest lucru şi au şi un plan de rezervă. Raluca Ştef, Antonia Ionuţiu, Anamaria Pârv, Teodora Pană şi Rebeca Nica sunt cele cinci magnifice ale Clujului. Performanţa lor este una de excepţie, ţinând cont de faptul că anul acesta au obţinut toate medaliile puse în joc la Campionatul Naţional de patinaj viteză pe role la  junioare I, II şi III. O zi din viaţa unei campioane se rezumă la şcoală, antrenamente şi odihnă.

Vrea să devină arhitect

Sunt campioane şi debordează de fericire, dar şi ele ştiu că patinajul nu este un sport care să le poată asigura un trai decent după retragere, astfel că iau în calcul şi alte variante. „Dimineaţa merg la şcoală, apoi ajung acasă, îmi fac temele şi merg la antrenamente. Când am vacanţă, mai ies în oraş cu prietenii. La şcoală nu am avut niciodată probleme pentru că întotdeauna am recuperat dacă am pierdut ceva. Mi-aş dori să fac carieră din patinaj, dar şi părinţii susţin ideea că în sport nimic nu este sigur şi e greu să trăieşti doar din asta. Eu mă gândesc să fac arhitectură, poate din asta aş face mai mulţi bani“, spune Teodora Pană, una dintre campioanele de la Cluj.

Emoţiile îi dispar mereu când intră în atmosfera de competiţie: „Ca înaintea oricărui concurs, am avut emoţii şi la Naţionale, dar au trecut imediat după prima probă. Atunci îmi dau seama exact cam pe unde mă aflu şi-mi creşte încrederea. După părerea mea, am ajuns să fim cele mai tari din ţară datorită antrenamentelor echilibrate. Niciodată nu ne-am simţit obosite la o competiţie. Patinajul pe role îmi place mai mult, dar preferata mea este Martina Sablikova, care a făcut carieră pe gheaţă“, mai spune sportiva.

Clujencele nu au concurenţă

Aşadar, dacă e vară, există role, dacă e iarnă intră în funcţiune patinele. Cert este faptul că la Cluj există o adevărată şcoală de patinaj, care în ritmul acesta nu va avea concurent în următorii ani, cel puţin în competiţiile de patinaj-viteză. De nume precum Mugurel Socaciu, Raluca Ştef, Antonia Ionuţiu, Norbert Bota, Anamaria Pârv sau Sergiu Mureşan cu siguranţă vor mai auzi românii. Şi lista ar putea continua. Toţi sunt elevi de liceu şi învaţă pentru a-şi asigura un trai bun după ce vor renunţa la activitatea sportivă. Multă muncă, seriozitate şi sacrificii în viaţa personală. Cam acestea ar fi ingredientele reţetei cu ajutorul căreia capitala Ardealului a ajuns să fie cea mai tare din ţară la patinaj-viteză pe role.

Rezultatele obţinute la CN de patinaj- viteză pe role

Junioare I:    Locul I Raluca Ştef (probele de 500, 1000, 1500, 3000 de metri şi poliatlon)
        Locul II Antonia Ionuţiu (proba de 500 de metri)
Locul III Antonia Ionuţiu (probele de 1000, 1500, 3000 de metri şi poliatlon)

Junioare II    Locul I Pârv Anamaria (probele de 500, 1000, 1500, 2500 de metri şi poliatlon

Junioare III    Locul I Pană Teodora (probele de 500, 1000, 1500 de metri şi poliatlon)
        Locul III Nica Rebeca (proba de 500 de metri)