VIDEO Mărişel, minunea din sânul Apusenilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Satul întins peste munţi, lacuri şi văi trasează limita între sălbăticie şi civilizaţie, între trecut şi prezent. E un loc minunat, în care timpul curge domol, în deplină pace cu oamenii şi cu rânduielile lor. Mărişel este locul în care Avram Iancu a învins oastea maghiară, în urmă cu peste 150 de ani, în timpul revoluţiei din Transilvania.

Din orice parte ai veni, dinspre Cluj-Napoca sau dinspre Oradea, după un drum de o oră pe serpentinele care dau târcoale lacurilor Tarniţa, Fântânele şi Beliş, când ajungi la destinaţie ţi se taie răsuflarea: un platou împărţit de garduri, ca un joc puzzle, casele presărate pe coline, ciripitul păsărilor şi cirezile de vaci care pasc în voie pe păşuni te fac să te simţi ca-n Austria sau Elveţia. Aici, mai aproape de cer, la 1.200 de metri altitudine, iei parte la jocul norilor şi la concertul vântului care adie printre brazi. E un loc minunat, în care timpul curge domol, în deplină pace cu oamenii şi cu rânduielile lor.

Tunel printre brazi

Pentru cei care vin la Mărişel dinspre Cluj-Napoca, traseul este foarte simplu: pe şoseaua spre Oradea, virezi spre stânga la Gilău. Urmează un urcuş către lacul Tarniţa, apoi ţii tot înainte. Drumul e asfaltat, aşa că poţi să arunci câte o privire şi la peisajul splendid fără să stai cu grijă că dai prin gropi. Traseul seamănă mai degrabă cu un tunel plin de viraje, din cauza brazilor brazilor care parcă năvălesc peste cele două benzi înguste de circulaţie. Odată ajuns la Mărişel, îţi clăteşti ochii şi mintea cu frumuseţea peisajului alpin şi asculţi poveştile şi legendele izvoarelor culese de prin negura timpului. Aici te simţi mai liber, mai aproape de trecut, de tradiţii şi de viaţa rustică.

După trecerea iernii aspre, oamenii îşi reiau treburile



Locurile încărcate de istorie, folclor şi peisaje desprinse din basmele cu zâne şi zmei ale lui Ispirescu te invită să poposeşti pe Dealul Fântânele sau pe Dealul Copcei şi să admiri Mărişelul în toată măreţia, seninătatea şi culoarea sa, străjuită de liniştea munţilor. Priveliştea care ţi se lipeşte de suflet poate fi admirată de pe stânca aflată pe culmea Ţâcla Găvrii, la doi paşi de crucea ridicată în cinstea lui Avram Iancu.

Oamenii sunt primitori şi îi îmbie pe turişti cu legendele zonei, le oferă produse naturale şi îi plimbă cu căruţa trasă de cai. Zona cuprinde peste 8.000 de hectare pe care poţi să le cutreieri în voie, Mărişelul fiind cea mai mare comună ca suprafaţă locuibilă din Europa. Aici locuiesc aproape 2.000 de moţi, deprinşi cu rigorile naturii; prima zăpadă se aşează peste Mărişel în a doua jumătate a lunii noiembrie şi uneori rezistă până în luna aprilie.

Locul în care se adună urmaşii lui Avram iancu

image

O căsuţă de moţi, demnă de Muzeul Satului



Întreaga istorie a moţilor din Mărişel s-a transmis din generaţie în generaţie. Aici a avut loc, la 6 iulie 1849, bătălia în care cetele moţilor, conduse de Avram Iancu şi alcătuite din aproximativ 500 oameni, au învins oastea maghiară, alcătuită din 3.000 de oştaşi bine înarmaţi şi susţinuţi de focurile a cinci tunuri. La bătălie au luat parte şi femeile. Moaţele din Mărişel au fost conduse de Pelaghia Roşu, cea mai cunoscută eroină a Revoluţiei din Transilvania de la 1848.

Amintirea eroinei a rămas vie la Mărişel. Unica statuie din comună este bustul acesteia, situat la mică distanţă de Crucea Iancului, ridicată în 1924 la aniversarea a 100 de ani de la naşterea conducătorului. În jurul acesteia, moţii se adună în fiecare an pentru a cinsti victoria înaintaşilor şi pe Crăişorul Munţilor.

Cea mai mare comună de pe continent

image

Gospodăriile din Mărişel sunt foarte răsfirate



O casă pe un versant, una pe alt munte - astfel se învecinează moţii care locuiesc în comuna cu cel mai accentuat grad de risipire al locuinţelor. Aşezările se întind pe aproape 100 de kilometri pătraţi. Cei peste 1.500 de locuitori ai comunei care nu mai are în componenţă alte localităţi, parcurg distanţe de zeci de kilometri pentru a se vizita. Cu toate acestea, moţii din localitatea clujeană se cunosc bine între ei. „Mărişel este cea mai mare comună din Europa ca suprafaţă locuibilă, datorită risipirii foarte accentuate a gospodăriilor: o casă pe un munte, o altă casă pe alt munte", explică geograful Grigor Pop, cel care a realizat monografia judeţului.

Localitatea are o suprafaţă de 86 de kilometri pătraţi şi 1.521 de locuitori, potrivit Institutului Naţional de Statistică, iar densitatea este 20 de locuitori pe kilometru pătrat. „Împrejurările au făcut ca cei care locuiau acum 200-300 de ani mai la vale să urce. Ungurii i-au cam obligat, iar locuitorii din acea zonă şi-au căutat un adăpost mai la înălţime. Au urcat în Apuseni, unde e acum Mărişelul, au tăiat pădurea şi şi-au făcut gospodării", explică geograful.

„Taximetrişti" cu doi cai putere

image

Un „taximetrist“ cu doi cai putere şi un „client“ mulţumit



Locuitorii Mărişelului trăiesc din exploatarea lemnului, din creşterea bovinelor şi a porcinelor şi din cultivarea cartofilor. Iernile sunt foarte aspre şi lungi, iar atunci femeile stau mai mult în case, din cauza nămeţilor care acoperă chiar şi uşile locuinţelor. Bărbaţii adună lemne pe care le folosesc în gospodărie, le vând sau le schimbă pe cereale. Mărişenii iau trei tone de cereale pentru un metru cub de lemne. Turismul a explodat în zonă în ultimii ani, comuna devenind noua perlă turistică a Munţilor Apuseni.

Proprietarii Cabanei Moţilor, cea mai vizitată unitate de cazare din zonă, spun că în Mărişel ajung şi iarna, dar mai ales vara, germani, austrieci, englezi, chiar şi americani şi chinezi. Cum comuna e foarte întinsă, turiştii se plimbă nu cu jepp-uri sau ATV-uri, ci cu căruţa. „Există numeroşi «taximetrişti» cu doi cai putere în Mărişel care plimbă turiştii de la cabane către peisajele splendide ori punctele de interes turistic din zonă", spune Traian Mariş, primarul comunei.

20 de locuitori pe kilometru pătrat este densitatea medie din cea mai întinsă comună europeană.

Drumeţii în rezervaţii

LOCALIZARE. Mărişel se află la 52 de kilometri de Cluj-Napoca şi la 153 de kilometri de Oradea.
ACCES. În zonă se poate ajunge atât dinspre comuna Gilău, situată la 20 de kilometri de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât şi dinspre Huedin, prin Beliş, cale de 38 de kilometri.
CAZARE. La Cabana Moţilor, de trei stele, cinci nopţi de cazare cu mic dejun inclus costă 299 de lei de persoană, dar pe site-ul cabanamotilor.ro găsiţi multe oferte atractive. La Cabana Prietenei (telefon 0749.918.193), o cameră dublă costă 180 de lei pe zi, cu mic dejun inclus, iar la Popasul Iancului (telefon 0741.217.197)  o cameră dublă poate fi închiriată cu 40 de lei de persoană pe noapte.
AGREMENT. Vizitaţi Ţâcla Găvrii, o stâncă aflată la doi kilometri de centrul comunei, zonele Rezervaţia Măguri-Răcătău, amenajările hidrografice de pe Someşul Cald şi de pe Someşul Rece, defileul Someşului Rece, rezervaţia naturală Padiş şi rezervaţia Scărişoara. Mărişelul are şi o pârtie cu teleschi.
INFORMAŢII. Mai multe detalii găsiţi pe site-ul www.marisel.ro.

image
image
Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite