Stiri din Cluj-Napoca

În ciuda blocajului de pe piaţa de cabaline şi a eliminării subvenţiilor de la stat, în comuna clujeană sunt trei ferme. Singura raţiune pentru care cei trei proprietari nu au închis fermele este pasiunea. Un cal îi costă lunar circa 85 de euro.

Întreţinerea unui cal costă circa 85 de euro (350 de lei) lunar. Piaţa de cabaline trece de asemena printr-o criză, iar banii obţinuţi la concursuri sunt foarte puţini.

În plus, au fost sistate şi subvenţiile de la stat. Cu toate acestea, într-o mică comună din Cluj există nu mai puţin de trei ferme de cai. Unul dintre crescători are cai de rasă grei, altul s-a axat pe cai uşori, de sărituri, iar cea de-a treia fermă funcţionează ca pensiune pentru caii proprietarilor care nu au unde să îi ţină în oraş. Pe cei trei proprietari îi uneşte pasiunea pentru cai, dar şi greutăţile pe care le au în a păstra fermele, pe timp de criză. Â

Creşte cei mai grei cai din lume

Radu Tonea are, de opt ani, la Sumurduc 13 cai de rasă de tracţiune, aduşi din Franţa şi din Belgia. Pentru clujean, creşterea acestor cai este un hobby. „Piaţa cailor este moartă, nu se mai vinde nimic. Nici nu vreau să fac socoteala cât cheltui cu ei. Dacă fac un calcul, îi vând”, spune amar Radu Tonea, vicepreşedintele Asociaţiei Cailor Grei şi Semigrei din România.

Un astfel de cal poate costa între 2.000 şi 30.000 de euro, în funcţie de cum arată, dar şi de moştenirea sa genetică. Sunt cai de dimensiuni mari: pot ajunge la o înălţime de 1,85 de metri şi o greutate de o tonă şi 200 de kilograme. Deşi sunt masivi, aceşti cai sunt, în acelaşi timp, foarte blânzi. Acest lucru face ca ei să poate fi folosiţi atât la munci grele, cât şi la trasul şaretei sau la alte sporturi ecvestre.

Pensiunea de cai de la Mihăieşti

În satul Mihăieşti, care aparţine tot de comuna Sânpaul există şi herghelia Taraxacum. Proprietara ei, Viorela Măluşel, are acolo, pe lângă cei 20 de cai proprii, cinci-şase cabaline pe care le ţine în regim de pensiune.

„Costă cam 500 de lei pe lună mâncarea, cazarea şi deparazitarea. Dacă proprietarul calului vrea ca acesta să facă mişcare şi antrenament, costă 100 de euro în plus pe lună”, spune Viorela Măluşel.

Proprietara crede că atât herghelia sa, cât şi celelalte două din comună ar putea revigora turismul în zonă, mai ales că, de curând, caii de la ferma sa pot fi folosiţi şi pentru agrement, nu doar pentru competiţii. De altfel, herghelia are 18 cai legitimaţi care participă la diferite competiţii naţionale şi internaţionale. Caii, din rasele Sport Românesc şi Gidron şi Furioso Nodstar, costă între 5.000 şi 30.000 de euro.  

Cai de sărituri cu palmares internaţional

Cea de-a treia fermă din comuna Sânpaul este herghelia Furioso, după numele rasei celei mai valoroase şi performante iepe deţinute la Topa de proprietarul Titus Runcan. Are zece cai, cu care participă la competiţii de sărituri peste obstacole. Rezultalele nu au întârziat să apară: caii de la Topa au luat locul I şi în concursurile din Austria şi în Italia.

„Valoarea premiilor acordate nu acoperă, din păcate, în cele mai multe cazuri, nici măcar cheltuieile de transport, cazare şi participare”, spune Titus Runcan. Premiile  la astfel de competiţii s-au adaptat, şi ele, la criză: sunt cuprinse între 250 şi 1.500 de euro, la săriturile peste obstacole de până la 1,2 metri.

„Sunt şi premii de 6.000 de euro, dar numai la obstacole de la 1,5 metri în sus”, explică proprietarul cailor sportivi. „Din păcate, în România echitaţia este un domeniu lăsat de izbelişte, acest sport nu este susţinut. La noi fotbalul este pe primul loc”, mai spune proprietarul.

Fără subvenţii, de anul acesta

Crescătorii de cai se plâng că statul nu îi ajută cu nimic în creşterea acestor animale. Dacă acum doi ani primeau 350 de lei pe lună subvenţie pentru fiecare iapă şi 500 de lei pentru armăsari, anul trecut suma a fost redusă, în cazul armăsarilor, la 150 de lei. Anul acesta n-au mai primit nimic.

„Banii respectivi acopereau doar costurile cu mancarea cailor. Dar cheltuielile nu se opresc aici. Mai trebuie şi tratamanete, deparazitări etc”, spune Titus Runcan.