Citeşte aici toate cele 22 de reguli ale UBB pentru noul an universitar

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rectorul UBB, Andrei Marga, a prezentat la evenimentului de inaugurare a anului universitar 2011 – 2012 o serie de 22 de „reguli” a unei posibile strategii care să ducă universitatea clujeană în topul celor mai performante 500 din lume.

1.    Fiecare cadru didactic, fiecare cercetător ştiinţific şi fiecare doctorand din Universitatea Babeş-Bolyai are de publicat anual cel puţin un studiu (articol) într-o publicaţie ISL. Nu poate fi universitar veritabil acela care nu are scrieri înregistrate în bazele de date internaţionale relevante;

2.    Fiecare departament, fiecare institut sau centru de cercetare publică anual cel puţin 1/5 (în raport cu efectivul de cadre didactice, cercetători, doctoranzi) volume în edituri de recunoaştere internaţională. Nu poate fi unitate demnă de universitate fără recunoaştere internaţională;

3.    Fiecare facultate, departament, institut şi centru de cercetare din specialităţile „locomotive” ale cunoaşterii actuale – cercetări biomedicale, biotehnologii, nanoştiinţe, cercetări de mediu, energii alternative, cercetări de regionalizare şi urbanism, cercetarea crizelor, construcţia valorilor, viitorul democratiei, relaţia ştiinţă-filosofie-religie etc. – îşi elaborează un nou program de cercetare, actualizat, cu obiective de performanţă compatibile cu clubul 500;

4.    Fiecare institut, centru, laborator de cercetare prezintă, până, la 25 septembrie 2011, un raport privind investiţia făcută, sume încasate în caseria Universităţii, cercetări competitive realizate, impactul practic al cercetărilor, programe angajate, situaţia personalului, iar Rectoratul dispune măsuri de mărire a producţiei ştiinţifice şi a competitivităţii;

5.    Prorectoratul cercetării ştiinţifice continuă transformarea publicaţiilor Universităţii Babeş-Bolyai, începută în 2007, în publicaţii ISI, încât în 2012 cel puţin 12 astfel de publicaţii să fie în funcţiune. Orice publicaţie demnă de universitate trebuie să aspire la recunoaştere internaţională;

6.    Se demască plagiatele şi plagiatorii şi se cultivă onestitatea intelectuală, în dauna imposturii ştiinţifice. Se observă uşor că impostura ia forme diverse în universităţile actuale din România. Sunt autori de publicaţii ISI evident inculţi: cu lucrări fără idei noi; fără competenţă lingvistică – mulţi ştiind doar o engleză sumară, în evidentă scădere faţă de antecesorii lor, care stăpâneau deopotrivă germana, engleza, franceza şi alte limbi; există autori puşi în slujba a tot felul de coterii interne şi externe, care cred că a fi universitar este chestiune de aranjament ocult; sunt autori care fraudează dezinvolt resurse europene şi neeuropene şi se dau specialişti în ceea ce nu sunt, într-un context în care politica oficială pare să-i favorizeze. Sunt autori de articole lSI care sunt solicitaţi să plătească (uneori până la 500 de Euro) pentru publicare. Trebuie înţeles definitiv că publicaţiile ISI nu sunt scop în sine, ci rezolvări de probleme şi că veritabile publicaţii sunt cele care aduc contribuţii la înnoirea cunoaşterii şi soluţiilor. Sunt, pe de altă parte, universitari fără pregătire competitivă şi fără operă, care pretind să-i înlocuiască, doar pe criteriul vârstei, pe specialiştii veritabili, precum în 1947 (când criteriile ideologice au substituit valoarea). Devine din nou actuală maxima lui Marin Preda: „Tinereţea este o trufie, dar nu neapărat o valoare”, asupra căreia trebuie reflectat încă o dată;

7.    Este perceptibilă nevoie de cultivarea cercetării ştiinţifice, dar şi de cultivarea a unei culturi ştiinţifice despre ştiinţă. Este prea slabă cultura ştiinţifică în România, înainte de toate cultura despre ştiinţă a multor cercetători ştiinţifici, care practică o înţelegere îngustă, de mult depăşită a ştiinţei însăşi. Universitarul veritabil se distinge nu doar prin „competenţă”, ci şi prin abilităţi de bază şi viziunea pe care o conferă cultura;

8.    Prorectoratul cercetării ştiinţifice şi serviciile din subordine trebuie să-şi dezvolte înţelegerea contemporană a ştiinţei; să-şi creeze o capacitate de proiectare a dezvoltării cercetării; să-şi consolideze cunoştinţele de istoria ştiinţei; să-şi dezvolte analiza impactului tehnologic al cercetărilor ştiinţifice; să aibă o prezentare adecvată a performanţelor originale din istoria propriei universităţi. În România de astăzi ceea ce lipseşte cel mai mult în cercetarea ştiinţifică sunt cultura  şi politica înţeleaptă a dezvoltării cercetării. Trebuie lămurit din nou faptul că cercetarea ştiinţifică avansată este cercetare care mută frontiera „din faţă” a cunoaşterii şi are impact în tehnologie, administraţie, cultură sau înţelegerea de sine a omului. Este o cercetare de avangardă, care înnoieşte profund cunoaşterea universală şi schimbă condiţiile de viaţă;

9.    Prorectoratul competitivităţii creează o bază proprie de date ale cercetării ştiinţifice din Universitatea Babeş-Bolyai, în conformitate cu concepţia Uniunii Europene asupra criteriilor de evaluare (prezentate în documentele europene, cel mai recent în Global University Ranking and Their Impact, 2011). Trebuie bine înţelese Principiile de la Berlin (2010), care prevăd că evaluările de universităţi, fiind dependente mereu de criterii şi de misiunile variate ale universităţilor, sunt mai mult instrumente excelente de ameliorare instituţională, decât baze exclusive de decizii administrative;

10.    Se măreşte ponderea studiilor master în Universitatea Babeş-Bolyai, iar Prorectoratul studiilor master asigură mărirea exigenţei profesionale şi caracterul de cercetare ştiinţifică al studiilor. Masterul este nivel superior de calificare, nu prelungire a licenţei;

11.    Se măreşte ponderea studiilor doctorale în Universitatea Babeş-Bolyai, iar Prorectoratul studiilor doctorale asigură exigenţe mărite la doctorat şi răspunde de producţia ştiinţifică a doctoranzilor şi de competitivitatea lucrărilor lor;

12.    Prorectoratul studiilor asigură punerea în funcţiune, în formă nouă, a sistemului tutorial la nivelele licenţă şi master. Rutele de studii trebuie individualizate din nou, încât – alături de plasarea demnităţii profesionale şi sociale a cadrului didactic în centrul învăţământului şi de recâştigarea autonomiei universitare – acesta poate fi a treia axă majoră a reformei universitare de care România are nevoie;

13.    Prorectoratul dezvoltării reînnoieşte echiparea bibliotecilor şi, împreună cu Direcţiunea Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”, dispune măsuri de aducere la zi a documentaţiei şi şanselor de documentare ştiinţifică din facultăţile universităţii;

14.    Prorectoratul cooperării europene  asigură punerea în aplicare a listei obiectivelor Universităţii Babeş-Bolyai în programele europene, precum şi a programelor europene pentru studenţi (vezi notificările nr. 7.661 din 20 aprilie 2011 şi 7.917 din 26 aprilie 2011);

15.    Prorectoratul finanţării şi Direcţiunea Generală propun măsuri pentru a se înlătura fraudele ce se produc, ca un veritabil sport naţional, în folosirea resurselor europene (angajarea în programe pentru care respectivul nu are calificare, angajarea  în multiple programe, angajarea fără aprobarea instituţiei, aprobarea de venituri fără rezultate în programe, angajarea de soţii, fii, fiice etc.) şi reorientarea resurselor financiare spre cei care fac cercetări ştiinţifice relevante. Resursele financiare trebuie reorientate spre universitarii cei mai valoroşi şi spre cât mai mulţi universitari;

16.    Prorectoratul competitivităţii îşi va elabora strategia necesară pentru aducerea Universităţii Babeş-Bolyai în clubul 500 la sfârşitul anului 2012, pe care îl supune aprobării Consiliului de Administraţie şi Senatului Universităţii Babeş-Bolyai, în luna noiembrie 2011;

17.    Restabilirea unor venituri competitive pentru personalul didactic şi nedidactic. Până în 2010, la măsurile luate de guvern, veniturile în Universitatea Babeş-Bolyai erau competitive. Acum nu numai asistenţii, lectorii, personalul tehnic-administrativ, ci şi conferenţiarii şi profesorii sunt aduşi într-o situaţie umilitoare. Această situaţie trebuie curmată neîntârziat;

18.    Relansarea investiţiilor în infrastructură. Universitatea Babeş-Bolyai a continuat investiţiile în infrastructură, din resurse proprii, în condiţiile în care alocaţiile guvernamentale în domeniu, în 2009-2011, s-au redus dramatic. Trebuie continuate aceste investiţii. Este nevoie de deschiderea şi realizarea de investiţii ample, în construcţii de clădiri adecvate şi echipamente de cercetare şi biblioteci sincrone cu secolul XXI la Matematică şi Informatică şi la Biologie şi Geologie. Aşteptăm iniţiative de aplicare a proiectului din partea decanilor celor două facultăţi ;

19.    Restructurarea premiselor vieţii sociale şi culturale a studenţilor. Se dă în folosinţă, în martie 2012, căminul Sportul XXI „Flavia Rusu”. Trebuie realizate Căminul Studenţilor de la Mediu şi Casa de Cultură Economica. Căminele Economica I şi Economica II intră complet în funcţiune exclusiv pentru studenţi şi centrele culturale amplasate în zona Est;

20.    Consolidarea vârfurilor intelectuale ale facultăţilor. În contextul eforturilor oficiale de antagonizare a generaţiilor, sub pretextul „întineririi”, s-a ajuns în România nu la promovarea tinerilor de valoare (care nu a întâmpinat vreo dificultate la Universitatea Babeş-Bolyai), ci la aducerea de plagiatori confirmaţi, de tinere nulităţi filosofice, ştiinţifice sau de alt profil în poziţii de evaluatori ai celorlalţi şi la marginalizarea autorilor de opere veritabile. Nu este facultate sau universitate adecvată anilor pe care-i trăim unde nu sunt vârfuri intelectuale competitive şi recunoscute internaţional;

21.    Continuarea consolidării poziţiei Universităţii Babeş-Bolyai ca iniţiator de reuniuni şi analize de valoare internaţională. Universitatea Babeş-Bolyai trebuie să pună în valoare reţeaua de centre şi biblioteci internaţionale pe care a creat-o şi să rămână un centru de elaborare de idei şi iniţiative europene, aşa cum s-a consacrat din 2003 (când a organizat conferinţa European University Association) încoace;

22.    Rectoratul şi Rectorul vor argumenta necontenit, în cadrul democratic existent, că intrarea universităţilor româneşti in clubul 500 nu depinde doar de eforturile fiecăreia. Oricare dintre universităţi este responsabilă de sine, dar, aşa cum arată documentele şi practicile internaţionale, intrarea în „Clubul 500” nu este posibilă fără politici universitare adecvate la nivel naţional. În fapt, rezumând diversele condiţionări, nu se poate intra între primele cinci sute de universităţi din lume fără următoarele: a) „autonomie universitară deplină” (oricum nu autonomie strangulată de genul celei din legea educaţiei din 2011); b) evitarea erorilor în măsurile guvernării (erori de felul celor din 2005, când s-au adoptat măsuri greşite ce au slăbit masteratul şi au făcut popular doctoratul, măsuri ce trebuie acum corectate în grabă şi făcând alte erori cu consecinţe în viitor); c) buget de cel puţin 300 de milioane de euro anual pentru universităţi comparabile (adică o dublare a bugetului actual); d) angajarea de personal didactic încât să se ajungă sub 14 studenţi la un post didactic (acum fiind, în consecinţa blocării angajărilor pe posturi didactice, din 2009-2011, peste 20). Nu se poate intra în clubul 500 fără politică universitară naţională competentă şi responsabilă pentru universităţi. Peste toate, este, însă, de reamintit, mai ales în contextul acutei crize a valorilor de astăzi din ţara noastră, ceea ce spunea Benjamin Franklin: ”Indiferenţa şi nepriceperea sunt mai dăunătoare decât orice”.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite