VIDEO Cheile Turzii, peisaj din epoca dinozaurilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Versanţii s-au format acum mai bine de 150 de milioane de ani, în Jurasic. Pereţii defileului ating, în unele zone, chiar şi 300 de metri înălţime şi sunt cei mai înalţi din Munţii Apuseni. Zona face parte dintr-o fâşie de calcar lungă de 15 kilometri, care începe aproape de ieşirea din Turda spre Cluj-Napoca.

Două fire de apă, Hăşdatele şi Pârâul Racilor, au săpat cu răbdare în piatră şi au format două defilee: Cheile Turzii şi Cheile Turenilor. Acestora li se adaugă alte 20 de formaţiuni asemănătoare, împrăştiate prin Munţii Trascăului.

Mai citiţi şi:

FOTOREPORTAJ Colţ de rai in Banat: Spectacolul naturii pe Cheile Nerei

Drumul către Chei e uşor. Ieşiţi din Turda spre Alba Iulia şi faceţi la dreapta prin comuna Mihai Viteazu. După câteva sute de metri de la ieşirea din sat, un fir de asfalt, spart pe alocuri, trece Arieşul şi se strecoară printre dealuri până sus, între Dealul Lupilor şi Dealul Alb. Drumul şerpuieşte apoi la vale şi ajunge lângă cabana „Cheile Turzii", la poalele versanţilor care datează din Jurasic, era dinozaurilor.

La cabana chiaburului

Construcţia a rezistat acolo din anii '30. A fost ridicată din piatră şi lemn, cu un turnuleţ prin care deocamdată se uită doar vântul, de un fecior de chiabur pe nume Mihail Borşa, din Sănduleşti, un sat aflat în dreapta Cheilor. Poveştile spun că „Borşa ăsta ar fi fost mare crai". „Prin anii '30, Borşa a ridicat cabana pe banii lui. Când s-au terminat lucrările s-a ţinut o petrecere de trei zile şi trei nopţi, iar ţăranii care au fost acolo au primit câte o vadră cu struguri", spune Andrei Toth (65 de ani), cel care te întâmpină la intrare. Până dă frigul, Andras Baci, cum îi spun cunoscuţii, locuieşte în căsuţa de la intrarea în defileu, în spatele vechii mori de apă din Cheile Turzii.

Drumul prin defileu începe de lângă cabană. Parcurgeţi câteva trepte din piatră, treceţi pe lângă mai multe plăci ruginite cu îndemnuri adresate turiştilor, după care ajungeţi pe o potecă lată ce se strecoară printre copaci, până la primul pod din cele patru peste pârâul Hăşdate. Acolo copacii fac loc apei, iar cerul se vede peste crestele Peretelui Cald. Aşezat cu faţa la soare, versantul permite căţăratul şi în perioadele reci ale anului.

La capătul podului stă căsuţa de bilete, unde se plătea intrarea - un leu pentru copiii sub 14 ani şi trei lei pentru adulţi. În lunile de vârf, iulie şi august, peste 15.000 de persoane vizitează Cheile. La câteva zeci de metri după primul pod, pădurea lasă loc stâncilor. Apa Hăşdatelor rece şi învolburată sapă în piatră, iar poteca se îngustează. Abia aici defileul îşi expune platoşele de stâncă în toată frumuseţea lor. Peisajul este copleşitor.
Inundaţiile au spălat puternic traseul, iar două dintre poduri - reconstruite acum câţiva ani - au fost luate de apă la începutul verii. Pe cât de liniştită curge apa Hăşdatelor când timpul este frumos, pe atât de puternic se umflă când vremea se strică. Oamenii locului spun că aşa ploi ca în 2010 nu s-au văzut din anii '70, când apa a măturat toate podurile suspendate care existau pe atunci.

Peşterile haiducilor

Rezervaţia este deschisă vizitatorilor până la sfârşitul lunii octombrie, iar pe pereţii verticali se leagă o reţea de peste 300 de trasee de alpinism. Pe cele două culmi ale Cheilor, Culmea Mânăstirii şi Dealul Sândului, au fost descoperite peste 30 de peşteri. Cele mai cunoscute sunt Peştera Ungurească şi cele două „surate" care „privesc" una către cealaltă: Cetăţeaua Mică şi Cetăţeaua Mare.

„În Cetăţeaua Mică şi în cea Mare se ascundeau haiducii şi ţăranii pe vremea turcilor. Încă se văd urmele zidurilor din cărămidă pe care le-au făcut ca să se apere în caz că erau găsiţi", explică Andras Baci. La Cetăţeaua Mică se ajunge uşor, în schimb cea mare e închisă pentru a proteja o importantă colonie de lilieci.

"În Cetăţeaua Mică şi în cea Mare se ascundeau haiducii şi ţăranii pe vremea turcilor."
Andrei Toth localnic

Rezervaţia naturală, refugiul speciilor protejate

Rezervaţia Cheile Turzii a fost înfiinţată în 1938. Este o zonă de conservare botanică, zoologică, geologică şi peisagistică şi reprezintă un areal de interes naţional şi european. Cea mai detaliată inventariere a florei Cheilor Turzii datează din anii '30. Au fost consemnate 1.030 de specii, multe dintre ele extrem de importante din punct de vedere ştiinţific. În Cheile Turzii există zece habitate, opt specii de nevertebrate, şapte specii botanice, cinci de mamifere şi două specii de amfibieni şi reptile considerate de importanţă europeană.

image

Cheile Turzii sunt cel mai vestic loc în care se poate găsi planta botezată popular „Ceapa ciorii" (Allium obliquum), faimoasă pentru că cel mai apropiat loc în care mai poate fi găsită sunt Munţii Urali. Suprafaţa protejată este de 324 de hectare. Defileul are o lungime de 1.270 de metri, iar pereţii au o înălţime de 250 de metri.

Nu uitaţi ghetele de munte!

ACCES. Cel mai uşor se poate ajunge în zonă pe DN 1 (E 81), la ieşirea din Turda către Alba Iulia, spre vest. Pentru cei care nu vin cu maşina, există curse regulate de autobuz de la Turda spre satul Cheia.
CAZARE. Aşezarea cortului e permisă doar pe platoul aflat la aproximativ 100 de metri de intrarea în defileu. În perimetrul rezervaţiei, însă, camparea este interzisă. Există pensiuni la Moldoveneşti, Poarta Apusenilor sau Corneşti. Cea mai cunoscută cabană din zonă este Cabana Buru, cu 14 camere şi 28 de locuri de cazare.
SFAT. E indicat să purtaţi bocanci de munte, cu aderenţă ridicată, întrucât potecile sunt săpate în stâncă şi există riscul alunecărilor.
Atenţie, pe unele porţiuni din defileu nu există semnal GSM!
ATRACŢII. Nu rataţi o coborâre în uimitoarea Salină Turda, vizitaţi Castrul Roman şi staţiunea balneo­climaterică Băile Sărate, muzeul de istorie din Turda şi mormântul lui Mihai Viteazul.
INFORMAŢII. Mai multe amănunte despre rezervaţie şi despre atracţiile turistice din zona Cheilor Turzii găsiţi pe site-ul turism.turdainfo.ro.

image
Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite