"Centrul Clujului se devitalizează"

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Rudolf Poledna
Rudolf Poledna

Profesorul de sociologie urbană Rudolf Poledna analizează cum ar putea arăta Clujul peste 20 de ani. Conform acestuia, principalele pericole sunt devitalizarea centrului istoric şi riscul ca oraşul să devină inaccesibil pentru investitori.

La 20 de ani de la căderea comunismului, Cluj-Napoca s-a întors, din punct de vedere al populaţiei, în aproape acelaşi punct şi are nevoie de un nou val de migraţie, consideră profesorul de sociologie urbană Rudolf Poledna. „La momentul ieşirii din socialism, Cluj-Napoca era un oraş tipic pentru acea vreme, unul dezvoltat ca urmare a politicii de industrializare şi urbanizare. Astfel, majoritatea populaţiei era constituită ca urmare a migraţiei dinspre rural spre urban. Dacă până în 1990, populaţia a crescut numeric, în anii scurşi de atunci s-a înregistrat un regres. Şi acum, trendul e descendent. Populaţia Clujului este îmbătrânită, iar această situaţie se va agrava, iar şansa de întinerire a Clujul ar putea fi un nou val de migraţie”, apreciază sociologul. Conform lui, dacă la începutul anilor ’90, Clujul era un oraş industrial, acum încă îşi caută identitatea.

Centrul, doar un spaţiu de tranziţie?

„Sectorul financiar-bancar s-a dezvoltat uluitor, iar Clujul tinde să devină un oraş al serviciilor. Comerţul a crescut şi s-a diversificat, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Oferta este la nivel european, astfel că nu se pune problema ca pe viitor clujenii să fie nevoiţi să meargă în alte ţări pentru a-şi satisface nevoile”, consideră profesorul. El este de părere că, odată cu dezvoltarea sectorului comercial, prin apariţia mallurilor, Cluj-Napoca este în pericol de a-şi „ucide” centrul istoric. „În Vest, se reconsideră amplasarea mallurilor în afara oraşelor, tocmai din acest motiv. Există un trend de readucere a lor mai aproape de oameni. Centrul istoric al Clujului tinde să devină un spaţiu de tranziţie. O şansa pentru menţinerea în viaţă o reprezintă instituţiile de învăţământ din centru. Studenţii şi elevii ar putea ţine în viaţă zona, dar şi acest caz ar fi unul artificial, pentru că totul va depinde de programul instituţiilor”, susţine Rudolf Poledna.

Viaţa mai bună, pericol pentru investiţii

Sociologul clujean apreciază că nivelul de trai al clujenilor a înregistrat un real progres în ultima perioadă, trend care nu dă semne să se oprească. „S-a schimbat în bine viaţa clujenilor, fapt ce duce şi la scumpirea forţei de muncă. Acest aspect ar putea deveni însă o problemă pe termen lung, din punct de vedere al investitorilor potenţiali, care vor căuta nu doar zone bine dezvoltate, ci şi forţă de muncă mai ieftină”, mai afirmă Rudolf Poledna.

„Clujul e în competiţie cu oraşele mari din România, dar şi cu cele din ţările vecine. Cine va avea ce mai inteligentă strategie, va câştiga”
Rudolf Polenda

Şansă pentru zonele sărace

Dezvoltarea din ultimul timp a Clujului a dus la apariţia unui paradoix, afirmă Poledna: „Oraşul se măreşte teritorial, dar totuşi populaţia scade”, constată profesorul, care apreciază că o soluţie pentru menţinerea populaţiei stabile ar fi umplerea «golului» apărut printr-o nouă migraţie. „E o şansă pentru cei din zonele mai sărace, care vor căuta noi şanse la Cluj”, spune sociologul clujean. El crede că, în viitorul apropiat, Clujul va deveni un oraş atractiv pentru locuitorii din vestul Europei: „Decalajul e încă foarte mare”.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite