FOTO Capitalele Culturale ale Europei își dau întâlnire la Cluj
0Reprezentați ai unor orașe care au fost Capitale Culturale Europene și ai orașelor din România care aspiră la acest titlu au fost invitați la Cluj-Napoca în perioada 13-15 noiembrie la o conferință internațională despre Capitalele Culturale ale Europei. Momentan, o astfel de întâlnire are loc la Bruxelles, unde singura prezență românească este Clujul.
Orașul din inima Transilvaniei a cărui asociație culturală promite să facă totul ca titlul de Capitală Culturală Europeană (CCE) să îi parvină în 2021 va fi gazda unei conferințe internaționale la mijlocul lunii noiembrie. La Cluj vor veni reprezentați ai unor orașe care au deținut titlul de CCE, dar și ai orașelor din România cu care municipiul de pe Someș concurează.
Lupta pentru titlul de capitală culturală europeană continuă! Aflaţi cum se pregăteşte fiecare oraş!
Această conferință va fi urmată, în decembrie 2012 și în lunile din 2013, de o serie de dezbateri și analize pe toate segmentele din proiectul din candidatură a Clujului în așa fel încât să se găsească formula potrivită care să îi asigure Clujului titlul de CCE, cu toate beneficiile sale în timp.
Aceste dezbateri și analize vor fi organizate de Asociația Cluj-Capitală Culturală Europeană - prima structură de acest gen creată în țară, înființată în iunie 2010.
Scurt CV al asociației clujene
Asociația e alcătuită din operatori culturali instituționali și independenți, administrația locală și județeană, instituții de cultură, teatre, opere, cele 11 universități, personalități locale - în total 56 membri. Moroșanu informează că asociația clujeană a și constituit 8 comisii de specialitate, de la arhitectură și intervenție culturală în spațiul public până la multiculturalism, artele vizuale și artele spectacolului.
"Aceste comisii au făcut anul trecut un inventar al domeniului de specialitate pentru a vedea concret de la ce începem. La începutul acestui an, asociația a luat și două companii de consultanță, una pentru corelarea dezvoltării orașului cu infrastructura cultural și alta pentru candidatura în sine.
Asociația a primit un spațiu pe care l-am dotat cu sprijinul comunității locale și dorim să-l inaugurăm în două săptămâni. Până acum avem contracte semnate (n.r. cu mediul privat) de peste 40.000 de euro și până la sfârșitul anului cred că ne dublăm suma", povestește Florin Moroșanu, directorul executiv al Asociației Cluj-Capitală Culturală Europeană.
Clujul, singur la Bruxelles la conferința "Capitale culturale europene"
Acesta se află, și marți, 16 octombrie, la Bruxelles, la o conferința "Capitale culturale europene". "Sunt prezente peste 200 de persoane implicate în fenomenul Capitalelor culturale, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Directoratului pentru cultură, orașe care au fost și care vor fi CCE, rețele culturale, operatori independenți și primari.
Cluj-Napoca este singurul oraș din România prezent la această conferință. Se discută despre următoarea programare 2020-2033 din care și România face parte", explică Moroșanu.
Ce e cert?
Un oraş din România şi altul din Grecia vor fi desemnate Capitale Culturale Europene în 2021. Pentru noi, lupta se dă între orașele Cluj-Napoca, Timişoara și Iași.
Comisia Europeană a anunţat, vara aceasta, că România şi Grecia vor găzdui Capitalele Culturale Europene (CCE) în 2021. Comisia Europeană a anunţat că intenţionează să prelungească programul „Capitala Europeană a Culturii" pentru că aduce vizibile beneficii sociale şi economice oraşelor şi regiunilor.
UBB, cea mai veche universitate din Transilvania
„Inițiativa «Capitala Europeană a Culturii» reprezintă una dintre cele mai vizibile și mai reușite inițiative lansate de UE. Pe lângă promovarea bogăției și a diversității culturale extraordinare ale Uniunii Europene, inițiativa a constituit un catalizator pentru transformarea orașelor, atât în beneficiul cetățenilor, cât și în cel al turiștilor. Competiția pentru obținerea titlului este mai strânsă ca niciodată", susţine, pe site-ul CE, Androulla Vassiliou, comisar european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret.
Atuurile Clujului
Descris în ghidurile turistice consacrate drept un oraş „plin de viaţă" şi „cosmopolit" (în Lonely Planet), dar şi unul care emană „un aer de măreţie liniştită" datorită „unei varietăţi de clădiri de epocă" (National Geographic), Clujul îşi pregăteşte „armele" în lupta pentru titlul de CCE 2021.
Candidatura nu se bazează doar pe pe infrastructura culturală existentă sau pe frumuseţea arhitecturală a clădirilor, ori pe ponturile consultanţilor germani, englezi, italieni și olandezi care au sfătuit și alte administrații ale unor orașe europene să obțină titlul de CCE, cât și pe munca Asociaţiei Cluj-Capitală Culturală Europeană.
„În 2015, Guvernul României trebuie să anunţe proiectele oraşelor ce vor intra în competiţie. Urmează apoi un an şi ceva de evaluări, iar în septembrie 2015 se va şti oraşul românesc câştigător", explică Florin Moroşanu.
Acesta spune că oraşul de pe Someş are şanse bune să fie CCE pentru că are o infrastrucură culturală net superioară faţă de Iaşi şi Timişoara; are un concept unic în ţară de promovare a frumosului - Fabrica de Pensule; are o şcoală de pictură apreciată în afară; are un eveniment de avengură europeană cum e TIFF-ul şi, nu în ultimul rând, are cel mai longeviv festival de muzică clasică din această parte a Europei - Toamna muzicală clujeană.
„Trebuie să găsim acel concept, acea idee care să reprezinte Clujului şi să respecte trendul european", a adăugat Moroşanu.
CCE, o "stea" pe harta turistică a Europei
Constantin Chiriac, directorul Teatrului „Radu Stanca"din Sibiu, este singurul român care face parte dintr-o comisie de evaluare şi acordare a titlului de CCE.
„Fiecare oraş trebuie să arate cât e de valoros, trebuie să-şi facă o infrastructură culturală bună, să-şi promoveze artiştii, să contruiască proiecte sănătoase. Nu doi-trei experţi europeni le vor aduce titlul, ci programul pe care îl construieşte. Se va pune accentul pe dezvoltarea sustenabilă pentru următorii 5 ani", afirmă el.
Un titlu de CCR te pune pe harta turistică a Europei, spun operatorii turistici.
„După ce a fost Capitală Culturală în 2007, Sibiul a ajuns pe harta turistică a Europei", Lucia Morariu, directorul agenţiei Eximtur și fost secretar de stat în Ministerul Turismului.
Ce zice administrația locală
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, anunța, mai demult, că obținerea titlului de CCE pentru Cluj este una dintre prioritățile mandatului său alături de elaborarea unei noi strategii de dezvoltare a municipiului pentru perioada 2014-2020 şi amenajarea unui Aqua Park.
În plus, administrația locală are de gând să transforme unele străzi din centrul orașului în pietonale, adică să fie interzise circulației mașinilor. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a spus că există un proiect prin care străzile Universității și Mihail Kogălniceanu vor deveni pietonale.
"Noua strategie va fi adoptată în septembrie 2013, în urma unor ample dezbateri publice la care să participe comunitatea academică, cea de business, comunitatea religioasă, societatea civilă. Este foarte important să avem o astfel de strategie, pentru că la nivel european nimeni nu te ia în considerare dacă nu ai o astfel de strategie actualizată.
Trebuie să ştim clar unde se află oraşul şi unde vrea să ajungă. Această strategie este extrem de importantă în vederea accesării de fonduri europene şi a obţinerii titlurilor de Capitală Culturală Europeană în 2021 şi Capitală Europeană a Tineretului în 2015", a spus Boc.
În 2012, Capitalele europene ale culturii sunt Guimarães (Portugalia) și Maribor (Slovenia).
Viitoarele „Capitale europene ale culturii" (2013-2019):
2013: Marsilia (Franța) și Košice (Slovacia)
2014: Umeå (Suedia) și Riga (Letonia)
2015: Mons (Belgia) și Plzeň (Republica Cehă)
2016: Donostia-San Sebastian (Spania) și Wroclaw (Polonia)
2017: În Danemarca, Aarhus și Sønderborg se află încă în competiție; în Cipru, Nicosia și Paphos se află încă în competiție.
2018: Țările de Jos și Malta
2019: Italia și Bulgaria
Se încarcă comentariile...
