„Cancelarii trec, problemele rămân”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mormântul tatălui ex-cancelarului german a fost înfrumuseţat cu o troiţă din Maramureş, împodobită cu drapelul Germaniei.
Mormântul tatălui ex-cancelarului german a fost înfrumuseţat cu o troiţă din Maramureş, împodobită cu drapelul Germaniei.

La şase ani după ce Gerhard Schröder le-a vizitat comuna, localnicii din Ceanu Mare o aşteaptă şi pe Angela Merkel, ca să se mai asfalteze un drum. Angela Merkel va vizita marţi Clujul. Ea nu este, însă, primul cancelar german care ajunge în judeţ în ultimii ani. În 2004, Gerhard Schröder a vizitat comuna Ceanu Mare, unde s-a recules la mormântul tatălui său, mort în cel de-al doilea război mondial.

Aşteptările cenanilor au fost mari în august 2004, când unul dintre cei mai puternici oameni din lume, cancelarul german de atunci, Gerhard Schröder, le-a vizitat comuna. „Sperăm să ne ajute să atragem ceva investitori şi poate ne înfrăţim cu o localitate din Germania", spunea, înainte de întrevederea cu Schröder, primarul de atunci al localităţii, Gavrilă Oros.

Cancelarul a venit, s-a recules la mormântul tatălui său, a donat trei calculatoare şcolii din sat şi câteva mingi de fotbal, a jucat o miuţă în curtea primăriei cu câţiva puşti şi apoi dus a fost. De atunci au trecut şase ani, Schröder nu mai e cancelar, Oros nu mai e primar, investitorii nu au venit, iar cele trei calculatoare s-au uzat moral. De pe urma vizitei, cenanii au rămas cu drumul care leagă Ceanu Mare de Câmpia Turzii - refăcut din temelii în 2004 - şi cu o seamă de poveşti pe care le spun celor care le trec pragul.

Marile speranţe. Năruite

„Am sperat ca, după vizita lui Schröder în Ceanu Mare, să apară măcar un investitor străin. 50 de locuri de muncă nou create în comună nu ar fi fost de ici, de colo. Dar nu s-au mişcat deloc lucrurile aşa cum ne-am fi dorit noi", completează Păcurar.Acum, cenanii spun că ar fi frumos ca Angela Merkel să vină şi la ei în sat, să depună o coroană la mormântul celor nouă soldaţi nemţi, căzuţi în cel de-al doilea război mondial. Primarul de acum al comunei, Virgil Păcurar, este dezamăgit că vizita din 2004 nu a fost „speculată" îndeajuns. „Până şi puţinele legături create atunci s-au pierdut, în timp. Nu s-au făcut schimburi de numere de telefon, nici măcar de adrese de e-mail", spune primarul.

Aşteptând-o pe Angela

Legat de vizita Angelei Merkel la Cluj, numai de bine. „Noi, cenanii, am fi pregătiţi şi azi s-o întâmpinăm pe doamna cancelar. Ar fi frumos din partea ei să vină să depună o coroană la mormântul celor nouă soldaţi nemţi căzuţi în cel de-al doilea război mondial", consideră primarul. „Da, dar să vină, dacă se poate, dinspre Cojocna. Că altfel nu văd cum ar putea fi asfaltată şoseaua pe partea aceea. Dacă s-ar anunţa vizita doamnei Merkel la Ceanu Mare, în două zile am avea asfalt şi pe acolo!", spune, mai în glumă mai în serios, şeful de post al comunei, Gigel Banea. De altfel, Banea a fost printre cei care au asigurat ordinea în comună şi în urmă cu şase ani. „Era plin de SPP-işti. Eu am coordonat doar circulaţia în anumite zone", îşi aminteşte şeful de post.

„Schröder m-a dezamăgit!"

Peste drum de biserica ortodoxă din sat locuieşte Maria Cuc, de 70 de ani. A fost privilegiată, prin poziţia casei sale, acum şase ani, când a venit Schröder. „Au venit poliţiştii ceia în casă, au verificat cine mai e, nu aveam voie să ieşim. Ne-am uitat din curte la ce se întâmpla. De atunci, nimic nu s-a schimbat. Oamenii şi traiul lor nu se pot schimba de un singur om, fie el şi Schröder", spune bătrâna.


Maria Cuc.

Dascălul Remus Hădărean, cel care a scris cartea „Schröder la Ceanu Mare", este dezamăgit de cum au evoluat lucrurile în comună. „Da, putea fi altfel. Schröder a venit şi a plecat. Noi am rămas aici. Nu am uitat eroii nemţi, comunitatea se îngrijeşte şi azi de mormântul lor. Nemţii însă, se pare, ne-au cam uitat", este de părere învăţătorul. „Cenanii şi-au făcut mari speranţe legate de vizita lui Schröder la noi în comună. Personal, aş fi vrut să ne înfrăţim cu o localitate din Germania. Aveam, cu certitudine, ce învăţa de la nemţi. Asta e. Schröder nu a mai călcat pe aici şi, sincer, sunt dezamăgit de acest lucru. Am crezut că familia Schröder va veni mai des pe la noi. Dar nu-i putem noi judeca pe ei. Cancelarii trec, problemele rămân", spune, sfătos, Remus Hădărean.

Mormântul nemţilor, îngrijit de toată comunitatea

Mormântul celor nouă ostaşi nemţi omorâţi în apropiere de Ceanu Mare în timpul celui de-al doilea război mondial, printre care se numără şi Fritz Schröder, tatăl ex-cancelarului german, se află în curtea bisericii ortodoxe. „Cu toţii avem grijă de mormânt. Am adus chiar şi o troiţă din lemn tocmai din Maramureş, pe care am agăţat steaguri ale Germaniei", arată primarul Virgil Păcurar. „Aşa am vrut noi, cenanii. Să punem o troiţă frumoasă din lemn, care să vegheze somnul de veci al soldaţilor nemţi. Da, sar în ochi steagurile Germaniei atârnate de crucea din lemn, însă aşa am vrut să fie", adaugă Păcurar.

Calculatoarele de la Schröder mai au doar valoare sentimentală

Şcoala cu clasele I-VIII din Ceanu Mare a fost modernizată recent din bugetul Primăriei şi din fonduri europene. „Nu vin bani de nicăieri, noi ne-am zbătut să le creăm condiţii decente celor 250 de copii care învaţă în această şcoală", spune viceprimarul Adelina Popa. Directorul şcolii a reuşit să acceseze fonduri europene şi a pus la punct sălile de clasă, precum şi sala de informatică. „Calculatoarele noi şi sistemul wireless sunt realizarea directorului şcolii", spune primarul Virgil Păcurar.


Cele trei calculatoare primite de la Gerhard Schröder au fost primele din şcoală.

Alături de calculatoarele noi, zac aproape uitate cele trei computere primite de şcoală, în 2004, de la ex-cancelarul Germaniei. „Sunt funcţionale şi acum, dar au îmbătrânit. Copiii preferă să lucreze la calculatoarele noi. Nu le putem însă arunca, pentru că au o valoare sentimentală. În definitiv, au fost primele calculatoare din această şcoală", adaugă viceprimarul comunei.

Merkel, marţi, la Cluj

Cancelarul german Angela Merkel va sosi mâine după-amiază la Cluj, ea urmând să primească titlul de „Doctor Honoris Causa" al Universităţii „Babeş-Bolyai". Totodată, ea va inaugura Institutului German al universităţii alături de rectorul Andrei Marga şi va susţine o cuvântare la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite