Stiri din Cluj-Napoca

Anul 1991 a consemnat o explozie a iniţiativei private în Cluj, numărul societăţilor comerciale înfiinţate crescând de peste 1.000 de ori. După ce în 1990 au devenit private doar câteva foste întreprinderi de stat, în 1991 s-au înfiinţat peste 4.000 de societăţi comerciale.

Destul de timidă şi mai ales desfăşurată ilicit în primul an de după Revoluţie, iniţiativa privată a prins avânt în anul 1991. În special, numărul societăţilor comerciale care au luat fiinţă în judeţ a explodat, de la patru în 1990, la peste 4.000. Dintre acestea, 4.344 au fost persoane juridice, în vreme ce 39 au fost persoane fizice autorizate. Pentru 12 firme, însă, anul 1991 nu a fost foarte bun, patronii acestora fiind nevoiţi să le radieze.

Patronii vroiau impozit unic  de 20%

Principalele afaceri dezvoltate de clujenii întreprinzători au fost consignaţiile. Acestea au împânzit oraşul şi le-au oferit locuitorilor accesul la diverse produse  care nu se găseasu în magazine, chiar dacă acestea nu erau de cea mai bună calitate. „Cumpărau de «afară» aproape orice puteau să vândă aici”, îşi aminteşte Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj.

Potrivit acestuia, la începutul anilor ’90, aşteptările patronilor clujeni erau diverse: „Vroiau să îşi poată pune firme la poartă, să aibă conturi în bănci, să fie trataţi egal faţă de firmele de stat, să poată avea acces la creditare din partea băncilor”. „De asemenea, au propus aplicarea unui impozit unic, de 20%”, îşi aminteşte Feneşan.

Teama de concurenţă

În ciuda faptului că a înflorit iniţiativa privată, patronii clujeni nu au dus-o deloc uşor, ziarele vremii fiind pline de reproşuri ale acestora faţă de tratamentul la care erau supuşi. Aceştia se plângeau că nu au acces la materii prime, întrucât întreprinderile de stat nu le vindeau, de teama concurenţei, dar şi de faptul că spaţiile de desfacere erau aproape inexistente.

În plus, înfiinţarea unei firme era foarte costisitoare, cheltuielile pentru înfiinţarea uneia fiind de 14.000 de lei, dublu cât un salariu mediu, fapt ce îi făcea pe mulţi întreprinzători să renunţe la gândul de a deveni patroni.

14.000 de lei costa, în anul 1991, înfiinţarea unei societăţi comerciale

Valutiştii, primii întreprinzători

Primii clujeni care au pornit afaceri pe cont propriu au fost valutiştii, care au împânzit centrul Clujului, transformând o latură a actualei Pieţe a Unirii în „bulevardul valutiştilor”. „Valută se putea obţine doar de la Banca Naţională, dar pentru firme era foarte dificil să aibă acces. Astfel, a înflorit această «meserie»”, îşi aminteşte preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, Augustin Feneşan.

CAMPANIE: Ce am făcut în ultimii 20 de ani?