Cabana cu turişti e acasă

Ela şi Sebastian, în faţa cabanei pe care au construit-o în trei ani

Doi tineri din Cluj-Napoca au renunţat la slujbele bine plătite din multinaţionale pentru a se muta în munţi, la Mărişel, într-o cabană construită din fonduri europene. Familia Hosu a început afacerea agroturistică fără să-şi imagineze că vor ajunge să aibă o cifră de afaceri de 30.000 de euro şi turişti din toate colţurile lumii.

Sunt tineri, iar nebunia de la început de drum le-a transformat viaţa într-un tobogan plin cu provocări, de experienţe mai mult sau mai puţin fericite sau decizii luate în grabă, dar care le-au adus, în final, liniştea şi fericirea.

Au spus adio multinaţionalelor, au vrut să emigreze definitiv în Canada, însă după un an de stat acolo s‑au întors şi, folosindu-se de fonduri europene, au construit o cabană de lux în Apuseni, la Mărişel. Aici nu doar că primesc turişti, ci şi locuiesc, alături de părinţi. Astfel s-ar putea rezuma povestea celor doi soţi, Ela Atanasiu (35 de ani) şi Sebastian Hosu (32 de ani). Povestea lor începe, însă, în urmă cu şase ani, când s-au căsătorit, iar „săptămâna" de miere petrecută în Mărişel avea să-i determine să revină curând.

Curajul de a renunţa la joburi

La început, cei doi, el clujean, ea craioveancă, lucrau în multinaţionale. Sebastian la Procter & Gamble, după ce fusese manager la RDS, iar Ela la Nestle. Viaţa lor era una roz. Aveau bani, aveau apartamentul lor în Craiova, unde s-au cunoscut şi, mai apoi, s-au căsătorit.

Munca la multinaţionale a fost o şcoală de afaceri pentru ambii. În cazul lui Sebastian, RDS sau Procter & Gamble au fost locurile unde şi-au completat pregătirea profesională începută în facultate şi în cadrul AIESEC.

A fost o perioadă provocatoare, atât din punct de vedere profesional, cât şi personal pentru Sebastian, care s-a mutat din Cluj în Craiova şi şi-a lăsat în urmă familie, prieteni, oraşul natal. „Programul era foarte încărcat, dar recompensele erau pe măsură, atât financiare, cât şi ca dezvoltare personală. Amândoi lucram ca reprezentanţi de vânzări", povestesc cei doi. Venitul cuplului depăşea 1.000 de euro lunar, astfel încât şi‑au permis să-şi cumpere cu credit ipotecar o garsonieră în centrul Craiovei.

Lucrurile păreau că merg foarte bine pentru cei doi tineri, dar ei îşi doreau altceva: să trăiască într-o ţară în care sistemul să funcţioneze în interesul cetăţeanului, în care statul să facă ceea ce trebuie cu impozitele plătite de contribuabili. Iar pentru că erau tineri şi aveau şansa de a-şi construi un viitor într-o astfel de ţară, în toamna anului 2004 au ales să emigreze în Canada.

S-au întors să-şi îndeplinească visul

Un an mai târziu, de pe continentul nordic, cuplul a aflat că statul român duce lipsă de proiecte de turism pe SAPARD. Lumea nu se înghesuia să primească finanţare pentru o afacere. „Am văzut că dincolo se pot face atâtea şi ne-am pus întrebarea «de ce nu şi la noi?»", au povestit cei doi. Astfel s-au întors şi au lucrat la propriul proiect: o cabană de trei stele. Finanţarea proiectului a fost asigurată astfel: 100.000 de euro finanţare nerambursabilă SAPARD, 100.000 de euro credit de investiţii pe termen mediu, iar restul de 100.000 de euro au venit din vânzarea locuinţei din Craiova, profitul de la firma de publicitate pe care o deţineau, împrumuturi de la familie şi prieteni.

După ce s-au luptat cu birocraţia ca să-şi cumpere terenul şi să ridice vila, în iulie 2009, Cabana Moţilor a primit primii oaspeţi. Tot atunci s-au mutat definitiv în Apuseni, Ela luând şi părinţii cu ea. „De-a lungul timpului am avut cazaţi aici japonezi, americani, austrieci. Vă daţi seama, au venit ei, din Alpii lor aici şi ne-au spus că e superb. A fost plăcut să auzim asta", îşi aminteşte Ela.

Priveliştea din faţa pensiunii îi convinge pe turişti să revină

Ea găteşte, soţul serveşte şi tot ei sunt şi cei care le povestesc oaspeţilor istoria zonei, cum Avram Iancu a învins în Mărişelul din Apuseni trupele armatei maghiare trimise să pună capăt mişcării revoluţionare române de la 1848. „Trăim alături de oameni care vin să se simtă bine şi să fie fericiţi. Astfel suntem fericiţi şi noi", mai spune Ela.

"Presiunea împrumuturilor ne face să muncim foarte mult, dar sperăm ca în timp să putem duce un trai tihnit, fără griji."
Sebastian Hosu proprietar Cabana Moţilor

Avantaj

- Con­cu­renţa este mică în domeniul turismului rural, pe segmentul de servicii de calitate.
- E o bună afacere de familie, în care munceşti de acasă.

Dezavantaj

- Lipsa personalului calificat în zonă, turismul nefiind o prioritate pentru autorităţile locale.
- Infrastructura turistică este slab dez­voltată.

Ela Atanasiu găteşte pentru musafirii pe care-i găzduieşte la Mărişel

„Greutăţile le-am depăşit cu bani"

Durata mare de obţinere a avizelor necesare pentru autorizaţia de construire şi timpul îndelungat în care au fost procesate documentele SAPARD, de la câteva luni până la peste un an, au fost principalele greutăţi de care s-au lovit cei doi soţi în derularea proiectului.
„De asemenea, finanţarea a funcţionat pe principiul decontării, astfel că a trebuit să asigurăm fondurile necesare şi pentru finanţarea SAPARD, printr-un credit pe termen scurt de la BRD, fondurile primindu-le ulterior, în trei tranşe, pe măsura executării lucrărilor", a explicat Sebastian Hosu. Cele trei tranşe au venit în decurs de doi ani.
Alte piedici au fost costurile mari cu asigurarea utilităţilor, respectiv curent, apă, sau canalizare. „Momentele grele le-am depăşit cu răbdare şi bani", a adăugat clujeanul.

Din 2009, de când au deschis prima dată uşile pentru turişti, cei doi soţi lucrează din greu la promovare. În principal pe internet, fiind prezenţi pe majoritatea site-urilor de promovare a turismului, dar şi pe Facebook sau Twitter, unde realizează o promovare intensă.

Mărişel, cea mai mare comună din Europa

Localitatea situată la 50 de kilometri de Cluj-Napoca, la o altitudine de 1.150 - 1.250 de metri în Munţii Apuseni, este atât sat, cât şi comună, neavând alte aşezări componente, fiind singura de acest gen din judeţul Cluj. Mărişel este cea mai mare comună din Europa ca suprafaţă locuibilă, datorită risipirii foarte accentuate a gospodăriilor. O casă pe un munte, o altă casă pe alt munte, explică geograful Grigor Pop, care a realizat monografia judeţului.

În total, suprafaţa comunei este de 86 de kilometri pătraţi, iar populaţia este de 1.521 de locuitori (potrivit Institutului Naţional de Statistică). „Împrejurările au făcut ca cei care locuiau acum două-trei sute de ani mai la vale să urce. Ungurii i-au cam obligat, iar locuitorii din acea zonă şi-au căutat un adăpost mai la înălţime. Au urcat în Apuseni, unde e acum Mărişelul, au tăiat pădurea şi şi-au făcut gospodării", explică geograful.

Accesul spre Mărişel este posibil atât dinspre comuna Gilău, situată la 20 de kilometri de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât şi dinspre Huedin, prin Beliş, circa 38 de kilometri.

„E mai mult decât o afacere. E un stil de viaţă"

Pentru Ela şi Sebastian, Cabana Moţilor e mai mult decât o simplă afacere. „E un nou stil de viaţă. O viaţă mai sănătoasă, mai liniştită şi cu casa mai mereu plină de oaspeţi", a adăugat tânăra. Acum, presiunea împrumuturilor îi îndeamnă să muncească foarte mult. Îşi doresc ca, pe măsura ce cabana devine o destinaţie turistică consacrată, să menţină activitatea la un nivel care să le permită un trai tihnit, fără griji.

Lipsa tentaţiilor la Mărişel îi ajută să se concentreze la ce au de făcut, limitând cheltuielile la strictul necesar. Mănâncă sănătos, la fel ca oaspeţii lor. Locul preferat de Ela pentru cumpărături e piaţa din Beliş, localitate aflată la 15 kilometri de Mărişel, care se ţine în fiecare duminică dimineaţă. Aici găseşte gemuri şi dulceţuri din afine, ciorbe de ciuperci, pâine de casă sau vin fiert cu mirodenii.

Cei doi se văd la fel de fericiţi, în aceeaşi cabană, şi peste zece ani. Au uitat complet de oraş. Ca să-şi omoare timpul, dar şi să mai câştige un ban în plus, cei doi tineri se ocupă de o revistă şi de câteva proiecte pe internet.

Pe de altă parte, cabana dispune de internet wireless. Resortul turistic mai beneficiază de o sală de mese, la parter, un living couchtisch, o terasă şi o curte imensă. Preţurile nu sunt foarte mari, ţinând cont de calitatea serviciilor oferite şi de condiţii: o săptămână aici, de luni până vineri, într-o cameră dublă şi cu mic dejun inclus costă 280 de lei de persoană.

De amenajare s-au ocupat tot ei, Ela lucrând în domeniu de mai mulţi ani, la proiectul casasibiroul.ro. „Mergeam la conferinţe, inaugurări, la tot felul de evenimente şi, practic, ştiam ce să alegem atunci când a venit vorba de amenajarea cabanei", a mai povestit ea. Tot cu propriile forţe se ocupă şi de promovare, concentrându‑se foarte mult pe online, de la site şi până la comunicarea cu persoane de toate vârstele, pe Facebook sau chiar şi Twitter.