CLUJ: Cum se învăţa la cea mai veche şcoală din oraş

La „Ioan Bob”, cea mai veche şcoală românească din Cluj  fişele de progres, considerate în învăţământul modern ultima găselniţă, figurau într-o foaie matricolă a şcolii încă din 1886.

La şcoala unde sună clopoţeul din 1853 au învăţat nume precum Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române sau Lucia Mureşan, vocea Teleenciclopediei.

Inna, Lady Gaga sau Madonna sunt artistele care animă acum, pauză de pauză, curtea Şcolii „Ioan Bob”, de pe strada Episcop Ioan Bob. Puţini dintre actualii elevi ai instituţiei de învăţământ clujene, devenită anul trecut, „Şcoală Europeană” ( calificativ dat de Minister pentru performanţe obţinute în raport cu normele UE), ştiu, însă, că studiază în cea mai veche şcoală cu predare în limba română din oraş.

„Nu prea ştim că e cea mai veche, dar ştim că e cea mai bună din oraş”, spune Ana Maria Sfîrlea, elevă în clasa a VI-a.  La Şcoala „Ioan Bob” sună clopoţelul încă din 1853, atunci când a fost deschisă sub numele de „Şcoala primară greco-catolică”, ca instituţie de învăţământ laică. Aceasta a funcţionat iniţial într-un corp de clădire aflat pe strada Napoca numărul 6 , cu un număr de aproape 100 de copii.

Purtarea morală, de bază

În 1930, numărul de elevi a devenit foarte mare, astfel încât în 1936, a fost deschis oficial, într-o ceremonie fastuoasă, un corp nou de clădire, unde funcţionează până azi şcoala, pe strada Ioan Bob. „Directorul şcolii de la acea vreme, Traian Zinveliu, a reuşit cu o tenacitate ieşită din comun să obţină fondurile ridicării clădirii. În <<Cartea de aur a şcolii>>, păstrată până azi, Zinveliu a întocmit o descriere a anilor în care s-a luptat cu oficialităţile Clujului pentru a obţine ceea ce dorea”, a explicat Elena Cârstocea, actualul director al şcolii.

Dacă acum elevii şcolii Bob învaţă materii precum „Engleza distractivă”, „Educaţie pentru sănătate”, „Utilizarea calculatorului” sau „Pictură pe sticlă”,  în 1886, lucrurile erau diferite. În foaia matricolă a Anei Şoaitoş, cea mai veche păstrată în arhiva şcolii, din 1886, apar materiile „Purtarea morală”, cea mai importantă disciplină, „Diligenţă,” „Drepturi şi datorinţe cetăţeneşti”, „Exerciţii de economie şi grădinărit”, „Cant”,  „Desemn” sau „Progres”.

Calificative, în 1886

„Ceea ce am crezut noi că am inventat acum, fişele de progres, existau şi atunci. Se monitoriza şi atunci progresul elevilor”, a declarat Cârstocea. Elevii erau notaţi prin calificative precum bun, suficient sau mare. „E ultuit de vărsat şi cu succes bun?“ „Când a fost ultuit?”, „Zăcut-a de vărsat? Şi când?”, sunt câteva din rubricile pe care învăţătorul le completa la sfârşit de an şcolar.

 Clădirea nu a suferit modificări până în anul trecut, când au fost finalizate lucrările de mansardare şi consolidare a şcolii, spre bucuria elevilor. „Înainte trebuia să venim de după-masă. Era destul de obositor. În pauze mergem în curte, unde se pune muzică. Lumea dansează, mai scăpăm de stresul testelor. Se ascultă Inna, melodii în vogă. Mie nu-mi plac, sună toate la fel”, este de părere Andreea Samoilă, elevă în clasa a VIII-a.

VIP-urile şcolii

La şcoala „Ioan Bob“ au fost şcolite nume devenite ulterior celebre, precum Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, dirijorul Cornel Ţăranu sau regretata Lucia Mureşan, cea care punea voce pe materialele de la cunoscuta emisiune de cultură generală, de la TVR, Teleenciclopedia. Aceasta din urma a trimis şcolii în 2007 o scrisoare prin care se prezenta, îşi enumera realizările şi mulţumea şcolii pentru educaţia primită.