CAMPANIE Italienii au îmbunătăţit mediul de afaceri clujean

O parte italieni vor să studieze limba română la Centrul Cultural Italian

Majoritatea expaţilor italieni au ajuns în oraşul de pe Someş în anii ’90 pentru a-şi deschide o afacere. Forţa de muncă ieftină, unul din motivele pentru care au ajuns la Cluj, le-a dat italienilor şi cele mai mari bătăi de cap. Aceştia sunt de părere că angajaţii nu sunt atenţi la detalii şi acceptă greu să se schimbe.

Din cei 361 de italieni stabiliţi la Cluj, majoritatea sunt oameni de afaceri, ajunşi la Cluj în anii `90. A fost perioada cea mai propice pentru aceştia, în vederea demarării în România a unor activităţi comerciale profitabile.

„Era o posibilitate care nu exista în Italia. O piaţa mai avantajoasă, mai ales din punctul de vedere al forţei de muncă, mult mai ieftină”, a declarat Camillo Torta, preşedintele Asociaţiei Întreprinderilor Italiene din Cluj, în vârstă de 61 de ani, care a venit la Cluj 1997, unde se ocupă de o firmă de salubritate.

40% din italieni, au părăsit Clujul

Cei care demarează afaceri în sectorul terţiar, cel al prestărilor de servicii, au rămas la Cluj, însă, potrivit lui Torta, mai bine de 40% din italieni ajunşi la Cluj au părăsit în timp ţara, din cauza profitului mic.

„Acum lucrurile s-au schimbat. Nu mai e chiar atât de avantajos. Cei care au venit la Cluj doar din acest motiv, cel al forţei de muncă, au preferat să se mute în Republica Moldova sau Ucraina. E vorba mai ales de cei care făceau export, profitul lor fiind mult prea mic”, a explicat Camillo Torta. Chiar dacă forţa de muncă e unul din motivele pentru care au ajuns la Cluj, calitatea muncii le-a dat cele mai mari bătăi de cap.

Aceştia sunt de părere că angajaţii nu sunt atenţi la detalii şi acceptă greu să se schimbe în vederea eficientizării şi perfecţionării muncii pentru care sunt plătiţi. „Atâta timp cât stai lângă ei fac treabă, când le-ai dat mână liberă e vai şi-amar. Cred că e o reminiscenţă a sistemului communist, când se cerea cantitate şi nu calitate. Cât de cât am mai reuşit să schimbăm ceva”, a explicat Massimo Novali , mutat la Cluj în 1996.

„Românii se tem de schimbare, însă piaţa se schimbă tot timpul şi nu ai cum să nu te adaptezi cerinţelor şi standardelor”, îl complează Mauro Bartoli, ajuns la Cluj 1995, manager al unui firme de echipamente şi servicii pentru zootehnie.

Clujul, mai estetic în anii `90

Ajunşi la Cluj, Asociaţia Întreprinderilor Italiene este locul unde aceştia găsesc sprijin şi consultanţă. „Îi ajutăm dacă au nevoie, de pildă, de mână de lucru sau informaţii cu privire la tot ce ţine de birocraţie. Dacă sunt întreprinzători care vor să participe la târguri, îi ajutăm şi în acest sens. Le intermiedăm chiar şi întâlniri cu politicieni” , a explicat Camillo Torta, preşedintele Asociaţiei.

Italienii se întâlnesc la Cluj într-un mediu organizat doar prin intermediul asociaţiei conduse de Torta, însă, de multe ori pot fi întâlniţi în localurile cu specific italian, precum  Resturantul Club Italia, afacerea lui Giuseppe Anastasio, în vârstă de 65 de ani, venit la Cluj în 1994. În ceea ce priveşte Clujul, expaţii italieni l-au perceput ca fiind mult mai estetic în primii ani ai şederii acestora în oraşul de pe Someş.

„Acum? Este un oraş frumos, însă din punct de vedere estetic, nu s-a păstrat nici cel mai mic respect pentru ahitectura foarte valoroasă a oraşului. La Cluj nu există cultură pentru oraşele vechi”, este de părere alt om de afaceri, Massimo Novali.

„Mulţumim Cluj”

Ceea ce i-a determinat, însă, să rămână la Cluj este siguranţa pe care simt că o au aici, spre deosebire de alte ţări europene. „O parte din români trebuie să ne mulţumească pentru ce am creeat aici, însă le mulţumim lor că suntem aici. Bineînţeles, dacă am fi găsit alte condiţii, am fi putut face mult mai multe”, a conchis Giuseppe Anastasio.

Limba română,  o „enigmă”

Chiar dacă locuiesc la Cluj de mai bine de zece ani,  mulţi dintre expaţii italieni nu vorbesc încă limba română. „Da, recunoaştem, e un defect al italienilor asimilarea dificilă a unei limbi străine. Dar facem eforturi, vrem să luăm la Centrul Cultural Italian lecţii de limba română”, a explicat, glumind, Camillo Torta.

Comunităţi de expaţi în Cluj
Tunisia - 836 de persoane
Turcia - 553
Italia - 361
Germania - 259
Franţa - 207
Maroc - 198
SUA - 135
Israel - 112
Mauritius – 110
Marea Britanie - 106

Nota redacţiei: Chiar dacă, din punct de vedere juridic, basarabenii constituie ce mai importantă comunitate de expaţi din Cluj-Napoca, aceasta nu a fost luată în calcul, din considerentul că majoritatea se consideră de etnie română.