Ana Maria Gruia, urmaşa romanilor la Cluj

Clujeanca Ana Maria Gruia este doctor în istorie

Claudia Pulchra Quadrata, numele de femeie romană al Anei Maria Gruia, este membră de bază a Asociaţiei Terra Dacica Aeterna. La Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei, acolo unde ocupă funcţia de muzeograf, se recomandă ca find Ana Maria Gruia.

În timpul liber, însă, atunci când desfăşoară diverse activităţi publice ca membră a Asociaţiei Terra Dacica Aeterna, se metamorfosează, prin veşminte romane desprinse parcă din antichitate, în Claudia Pulchra Quadrata, o patriciană romană.

Doctor în istorie, „actor” stradal

Chiar dacă înclinaţia către istorie este una inerentă, clujeanca absolvind un doctorat în domeniu, Ana Maria Gruia are o pasiune mai puţin întâlnită, aceea de a studia şi a imita până la cel mai mic amănunt aspecte din viaţa cotidiană şi civilă a romanilor. „Pentru orice om pasionat de istorie e cu atât mai fascinant să înveţi practic anumite lucruri. Acum un an când am devenit membră a asociaţiei trebuia să aleg între a fi dacă sau romană. Mi-era clar că vreau să fiu romană, era domeniul în care cunoşteam puţine aspecte”, a explicat Claudia Pulchra Quadrata, aşa cum o strigă colegii din cadrul Asociaţiei, mulţi dintre aceştie necunoscându-i numele real.
Clujeanca a participat până acum la mai multe festivaluri istorice din ţară, dar şi în străinătate, cu scopul de a familiariza publicul larg cu privire valorile civilizaţiilor dacice şi romane de pe teritoriul actual al României.

Imită stilul de viaţă al romanilor

În spectacolele de „reenactment” pe care le susţine aceasta prezintă alături de ceilalţi membri costume antice, reprezentaţii de luptă, ritualuri militare civile sau religioase, ateliere practice de cosmetică sau obiceiuri culinare din epoca dacilor şi romanilor etc. Însă pentru a copia cât mai fidel realităţile istorice, clujeanca a studiat documente sau informaţii păstrate până azi. „Studiem cam tot ce există pentru a ne apropia de epoca dacilor şi romanilor, însă nu există documente suficiente. Şi atunci încercăm să intuim anumite aspecte, fără a ne îndepărta însă de realitate”, a declarat romanca. Aceasta a conceput chiar şi un parfum precum cel folosit de femeile romane în antichitate, pe care l-a prezentat în premieră ieri, în cadrul Târgului de Vacanţe, unde Asociaţia şi-a prezentat oferta de spectacole.

Parfum după reţetă romană

Parfumul folosit de romani se realiza din substanţe grase, cel mai uzual fiind uleiul de măsline, lăsat la macerat cu o substanţă rezultată din petale de trandafiri. „Eu am folosit ulei de măsline din comerţ şi esenţă de trandafiri, pentru că din circa un kilogram de petale de transafir se obţinea o cantitate foarte mică de parfum. E puţin adaptat la posibilităţi. Am adăugat conform reţetei sare, ca să nu râncezească”, a conchis clujeanca.