Ana Luduşan apără drepturile omului de 12 ani

Sociolog de profesie, Ana Luduşan este una dintre cele mai active persoane care muncesc în domeniul non-guvernamental din Cluj. Este cadru didactic asociat la Facultatea de Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai.

Este, totdată, una dintre cele mai active persoane care munceşte în domeniul non-guvernamental din Cluj.

De 12 ani lucrează în cadrul Ligii Apărării Drepturilor Omului (LADO), organizaţie pe care a şi condus-o ani de-a rândul. „În toţi aceşti ani s-au adresat LADO peste 10.000 de oameni, care au apleat la expertiza consultanţilor noştri. 90% dintre aceştia au venit cu dosare de retrocedări”, spune Ana Luduşan. Pe lângă problema nerespectării dreptului la proprietate, clujenii s-au mai adresat LADO şi cu probleme legate de relaţiile de muncă sau cu diferite cazuri de malpraxis. Însă, lucrul de care Ana Luduşan este mândră este faptul că LADO a făcut servicii de mediere între cetăţeni ai Clujului şi autorităţi, cu mult înainte ca legea medierii să intre în vigoare. O mediere reuşită înseamnă mai puţine dosare în instanţe şi aşa supraaglomerate de procese.

Consilieri de succes

Unul dintre serviciile oferite gratuit de LADO, de-a lungul timpului a fost consilierea pe diferite probleme juridice. Printre cei care au oferit această consiliere s-a aflat, la începutul carierei sale, şi Florin Stretean, actualul decan al Facultăţii de Drept din cadrul UBB. Un alt consilier LADO care face carieră este actualul premier, Emil Boc, care a acordat şi el, consiliere juridică gratuită, clujenilor, pe bază de voluntariat. „A fost o şcoală bună şi pentru ei, pentru că au avut o cazuistică bogată”, spune Ana Luduşan. Un alt jurist care a oferit consultanţă gratuită clujenilor în cadrul LADO a fost Ovidiu Podaru, acum lector universitar doctor la Facultatea de Drept şi pledant la CEDO.

Ana Luduşan spune că este complicat să obţii fonduri pentru activităţi legate de apărarea drepturilor omului. „Nu este şi imposibil. Odată ce ai accesat pentru prima dată fonduri, eşti considerat de încredere şi merge mai uşor. Noi am făcut consiliere cu bani europeni, din fonduri Phare, cu bani de la Ambasada SUA sau de la Consiliul Local”, explică Ana Luduşan. Ea crede că numărul mare de cazuri de retrocedări nereuşite este şi din cauza faptului că venim dintr-o societate autoritară, unde proprietatea privată nu exista. „Era greu ca statul să renunţe la propietăţi. Din experienţa LADO cel mai greu a fost din 1990 până în 2000, când legile retrocedrii nu au fost luate în serios. După 2000, noroc cu convenţia de aderare la Uniunea Europeană, când nu s-au mai putut juca cu retrocedările”, spune Ana Luduşan.

Născută. 7 mai 1948, Vâlcele, judeţul Cluj
Studii. Doctor în sociologie, titlu obţinut în 2000
Stare civilă. Căsătorită

Ce-i place
Îi place că organizaţia din care face parte poate pune presiune pe autorităţi pentru a le determina să-şi facă treaba mai bine în relaţia cu cetăţenii

Ce nu-i place:
Nu apreciază faptul că ONG-urile sunt percepute rău, au o imagine proastă şi din cauza faptului că după 1990 au fost mai degrabă vocale decât să aibă strategii pe probleme fundamentale ale societăţii.

Ce ar trebui să facă autorităţile locale pentru a fi, cu adevărat, în folosul comunităţii?

În primul rând trebuie să lucreze mai bine cu cetăţenii, să fie mai atenţi la politicile publice şi să gândească totul pe termen lung, cu gândul la viitor şi la dezoltare durabilă.