Află povestea noului dinozaur descoperit în Transilvania, "botezat" Paludititan

O echipă de paleontologi români şi belgieni a muncit opt ani până a fost recunoscută o nouă specie de dinozaur care a trăit în  Ardeal. Creatura din Cretacicul târziu a trăit în zona Haţegului, acolo unde au fost descoperite cele mai multe schelete de dinozaur din România.

Locul din care au fost scoase la suprafaţă fragmentele de schelet se află la Nălaţ-Vad, în apropiere de Haţeg, pe cursul Râului Mare. Echipa formată din paleontologi clujeni, condusă de profesorul Vlad Codrea, dar şi din specialişti din Bucureşi şi din Belgia au descoperit părţi din coloana vertebrală, cutia toracică, bazin, dar şi un fragment de femur, în anul 2002.



Din cauza dificultăţii terenului (o apă curgătoare) şi a lipsei de resurse, paleontologii s-au întors de abia un an mai târziu la situl descoperit, pentru a scoate oasele din pământ. „A trebuit să deviem cursul apei. Apoi săpătura a fost foarte dificilă, la o închinaţie de 80 de grade, adică aproape verticală“, îşi aduce aminte profesorul Vlad Codrea, de la catedra de Geologie-Palentologie a Universităţii Babeş-Bolyai. În final, au fost scoase din pământ aproximativ 30 de oase.

Un ierbivor paşnic

După ce au preparat piesele scoase din pământ, operaţiune care a durat alţi doi ani, specialiştii au început să pună cap la cap informaţiile oferite de oasele de dinozaur descoperite. Ei au avut însă surpriza să constate că, deşi seamănă cu un alt dinozaur, Maghiarosaurus, des întâlnit în zona Transilvaniei, cei doi sunt doar înrudiţi, deci au dat peste o specie nouă. L-au botezat Paludititan, de la cuvantul paludi, care înseamnă mlaştină în latină şi Titanosauride, familia din care face parte şi acest sauropod. Potrivit măsurătorilor făcute, acest dinozaur, care seamănă şi cu diplodocii, avea 7 - 8 metri lungime.

Paleontologii spun că era ierbivor şi paşnic, care a trăit cu 70 de milioane de ani în urmă, în zona Haţegului. Datarea s-a făcut în Belgia, pe baza polenului fosil descoperit în zonă. „Putem să suspectăm că această specie este «părintele» numeroaselor ouă de dinozaur care apar în sedimentele de la Nălaţ-Vad“, a mai spus profesorul Codrea. Potrivit acestuia, descoperirea, publicată în decembrie 2010 în revista de specialitate Neues Jahr Buch fur Geologie und Palontologie din Germania, este importantă pentru că îmbunătăţeşte cunoaşterea biodiversităţii Cretacicului din Transilvania.

„Mult timp s-a spus că biodiversitatea de aici era precară, însă lucrurile sunt mai complexe. Pe lângă Maghiarozaur, noul Paludititan, mai existau în Cretacic Telmatozaur, Struţiozaur, Zalmoxe  - un dinozaur ierbivor - şi Elopterix“, a înşirat profesorul clujean o parte dintre dinouazurii cunoscuţi care au trăit aici.