Academicianul Emil Burzo este cel mai bun cercetător clujean

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Emil Burzo a fost onorat şi cu titlul de senior al cetăţii
Emil Burzo a fost onorat şi cu titlul de senior al cetăţii

Într-un clasament al lucrărilor publicate în reviste cotate internaţional, din ultimele trei decenii, academicianul Emil Burzo ocupă locul 5 în rândul cercetătorilor români şi primul loc în rândul cercetătorilor clujeni.

I-a plăcut matematica şi fizica încă din liceu. Era singurul din Liceul Bariţiu care avea dreptul ca atunci când lipsea profesorul, să ţină ora şi chiar să noteze colegii. A fost coleg cu cel care avea să devină procurorul Tit Liviu Domşa şi cu compozitorul Cornel Ţăranu. I-a cunoscut pe Lucian Blaga, pe Iuliu Haţeganu, pe cardinalul Iuliu Hossu, iar Ioan Moina i-a fost profesor de sport. Se mândreşte cu faptul că numele familiei sale are o vechime de câteva secole.


A tras la şaibă 


Problemele au început când a terminat liceul. A fost nevoit să lucreze un an în fabrică, într-o muncă necalificată, întrucât tatăl său era deţinut politic, fiindcă fusese membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Ca să-şi poată urma chemarea, şi-a falsificat actele tatălui şi a dat admitere la Politehnica din Timişoara. A revenit la Cluj, după doi ani, unde a terminat Universitatea şi Politehnica. Nu a putut rămâne de la început cadru didactic în universitate, din aceleaşi motive legate de sănătatea politică a familiei.


Recunoscut acasă cu întârziere


Deşi cu diplomă de inginer, a lucrat o perioadă ca maistru la Carbochim. S-a transferat în atelierele didactice ale universităţii unde a început să-şi urmeze visul şi să facă cercetare. În paralel ţinea cursuri de hidraulică şi mecanica fluidelor, fiind plătit cu ora. În 1969, s-a transferat la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti, de unde a revenit doar după Revoluţie, cu drepturi depline la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB). În străinătate era frecvent solicitat, atât înainte cât şi după 1989.


Are 3.500 de citări în articole de specialitate
În perioada 1992-1994 a fost decanul Facultăţii de Fizică din cadrul UBB. În paralel a fost şi membru al Comisiei Naţionale de Fizică, funcţie care i-a permis să impună un set nou de criterii ştiinţifice pentru creşterea calităţii în cercetare. Unul dintre acestea a fost necesitatea de a  publica în revistele internaţionale a rezultatelor din cercetare.

Tema lui preferată de cercetare are în vedere materialele magnetice, lucrări care au atras atenţia mai multor universităţi străine, care l-au solicitat în mod frecvent. A lucrat ca profesor la universităţi din Europa, SUA, China. Este editor la celebra editură Springer- Germania. Articolele sale au avut 3.500 de citări în lucrările ştiinţifice sau în cărţile apărute pe plan internaţional. Cu proiectele sale a atras la Facultatea de Fizică fonduri de peste un milion de dolari, cu care a achiziţionat aparatură în laboratorul UBB. Este Doctor Honoris Causa al universităţilor din Timişoara, Constanţa, Târgovişte şi al Universităţii Tehnice din Cluj. A primit ma multe premii şi distincţii internaţionale. Pentru activitatea profesională, Consiliul Local i-a acordat recent titlul de cetăţean de onoare al Clujului.

profil
NĂSCUT. 30 iulie 1935
STUDII. Universitatea Babeş-Bolyai, Institutul Politehnic Cluj
EXPERIENŢĂ. profesor UBB, membru al Academiei Române, cadru didactic asociat la mai multe universităţi străine, 20 de cărţi de specialitate, din care 15 în limba engleză, apărute în Germania, Anglia, Olanda sau SUA, 330 de articole publicate în reviste cotate ISI
FAMILIE. Văduv, 2 copii


ce-i place
Că pasiunea pentru cercetare există încă în rândul studenţilor. „Peste tot pe unde opreşte trenul în Franţa, Germania, Olanda am câte un fost masterand sau doctorand”, glumeşte academicianul


ce nu-i place
Că Ministerul Educaţiei nu a luat încă măsuri pentru reformarea învăţământului tehnic. Astăzi se doreşte a se face doar o oră de fizică sau chimie pe săptămână în programa de bază.


întrebări şi răspunsuri
Cum ar putea intra România în elita cercetării mondiale?
Cu aparatură mai performantă, cu fonduri mai multe, cu pasiune şi multă muncă. Şi industria ar putea ajuta, dacă ar investi în laboratoare proprii de cercetare.


De ce a scăzut numărul celor interesaţi de fizică şi ştiinţe exacte?
Tinerii preferă facultăţile cu profil economic, drept, umaniste, mai comode, care au şi un lobby mai puternic. Lipsesc şi programele de popularizare a ştiinţei în mass-media.


Cum arată programul zilnic al academicianului Emil Burzo, cu atâtea comisii ştiinţifice?
Mă trezesc la ora 5.00 şi lucrez până la ora 21.00. Inclusiv de sărbători şi în concedii.


De ce aţi preferat să lucraţi în România?
Ai mei au luptat şi au fost legaţi de această ţară. Nu am dorit să plec, deşi cercetarea este mult mai bine recompensată în străinătate decât aici.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite