Absolvenţii clujeni: „Plecăm, România nu ne oferă nimic!”

Zeci de absolvenţi de liceu au ales să studieze din toamnă în străinătate, sătui de situaţia economică precară a României. „De ce să rămânem? Aşa se pune problema, nu de ce plecăm. Nu avem nicio posibilitate în România.

Să rămânem ca să lucrăm în supermarket, după ce terminăm facultatea?”,  a explicat Ana Stroe ce a determinat-o să studieze design şi grafică în Aalborg, Danemarca. Aceleaşi motive le invocă şi Radu Prunduş, care va studia tot în Danemarca, însă la specializarea „Arhitectură şi Construcţii”. „În Danemarca se găsesc locuri de muncă mult mai uşor, şomajul este foarte mic. La noi totul se bazează pe nepotism. În plus, în România ţi se pun cinci manuscrise în faţă şi eşti poftit să le toceşti şi cam atât”, spune şi Radu Prunduş.
Cei doi au aplicat pentru a fi acceptaţi să studieze în Danemarca în luna ianuarie, iar după aproximativ o lună au primit răspunsul că au fost acceptaţi, cu condiţia ca la Bacalaureat să obţină minimum 7,5.

3.000 de euro, provizie pentru câteva luni

„Am primit practic o ofertă condiţionată, pentru că Bac-ul l-am susţinut mult mai târziu. Am avut nevoie de foaia matricolă şi am dat un test, pe care l-am transmis prin poştă”, a declarat Ana Stroe. Una dintre condiţii a fost şi să promoveze un test de limbă engleză. Cei doi nu vor plăti pentru şcolarizare, aceasta fiind gratuită în Danemarca, însă vor plăti un avans de 200 de euro, costul lunar al cazării într-un cămin din campusul studenţesc şi o garanţie de 400 de euro. Cei doi provin din familii cu venituri medii şi sunt hotărâţi să-şi găsească un loc de muncă, pentru a-şi putea acoperi costurile de cazare, cele pentru cumpărarea materialelor didactice sau masă. Radu Prunduş a reuşit să facă rost de aproximativ 3.000 de euro, de la prieteni şi rude, bani cu care speră să se descurce în Danemarca în primele luni, până va reuşi să-şi găsească un loc de muncă.
„E obligatoriu să ne găsim şi un loc de muncă. Să putem rămâne acolo. Nu ne putem baza doar pe mama şi pe tata. Oricum, avem drept de muncă de 20 de ore pe săptămână, iar odată ajunşi acolo beneficiem de aceleaşi drepturi care orice cetăţean danez”, a explicat Radu Prunduş.

Împrumutată de statul englez

Georgiana Neag a fost admisă să studieze la Universitatea din Worcester, Anglia, biologie cu aplicaţii în criminalistică.

Va plăti 3.290 de lire sterline (circa 4.000 de euro) pe an, însă, pentru că nu dispune de aceşti bani statul englez îi va oferi în cadrul unui program dedicat studenţilor un împrumut, cu o dobândă mică, de maxim 3,4%, anual. „Atunci când ma voi angaja, iar salariul va depăşi 15.000 de lire pe an, dacă voi munci în Anglia, şi 6.000 de euro în România, voi plăti 9% din suma ce depăşeşte salariu acesta. Dacă nu voi atinge acest salariu, statul englez va suporta împrumutul”, a declarat Georgiana Neag, elevă care a obţinut 9.70 la Bacalaureat şi a fost admisă şi la Facultatea de Biologie, pe un loc bugetat. Părinţii vor fi cei care îi vor acoperi la început cheltuielile de cazare, 120 de lire pe săptămână, însă e decisă să-şi găsească şi un job.
„Fac parte dintr-o familie cu venituri medii. E un pic de sacrificiu pentru părinţi, dar merită. Statu român nu ne sprijină în niciun fel”, este de părere Georgiana.
Tinerii susţin că au fost motivaţi să studieze în străinătate şi datorită pragmatismului universităţilor şi sunt decişi să nu se mai întoarcă în România, după finalizarea studiilor. „În anul doi vom face o lună de practică, iar în anul trei în ultimul semestru vom face doar practică. Doamne fereşte, de ce să mă întorc?”, a conchis Radu Prunduş. La fel de hotărâtă este şi Ana Stroe. Georgiana Neag spune că încă nu s-a hotărât.