A dat viaţă Catedralei din Piaţa Cipariu

Arhitectul Mircea Amitroaie a proiectat şi a reproiectat Catedrala Greco- Catolică din Piaţa Cipariu. Clădirea este una din cele peste 300 de realizări ale arhitectului, din cei peste 54 de ani de când a absolvit studiile.

A avut o copilărie grea, trecând prin două refugii din Cernăuţiul natal şi împlinindu-şi studiile în viaţa de internat.

Este decanul de vârstă al generaţiei aflate la apogeu pe piaţă, care şi-a pus amprenta în arhitectura oraşului. Deşi a rămas un tradiţionalist, din punctul de vedere arhitectural a preferat liniile moderne. A fost dezamăgit de faptul că i s-a cerut să renunţe la prima variantă, pe care o considera mai modernă, pentru catedrala din Piaţa Cipariu.

Nu e prima mare realizare. Începând din 1958, de la angajarea la Institutul de Cercetări şi Proiectări, au venit şi lucrările ample. La început s-a specializat pe clădirile comerciale, Mercur din Gheorgheni, Studio din Grigorescu, Restaurantul Metropol. A proiectat blocul Croco din Piaţa Lucian Blaga, blocul OJT de lângă Primărie. A trecut apoi la complexe industriale (Govora, Satu Mare, Făgăraş), la bănci comerciale (Bancpost), apoi la biserici şi chiar spitale (Spitalul CFR de pe Strada Horea).

S-a pensionat de câţiva ani de la şcoală, unde a slujit peste trei decenii. Nu poate sta departe de planşetă şi proiectează în continuare. Timpul liber şi-l petrece în atelierul de pictură şi fotografie. „Pictez şi fotografiez încă din facultate”. E preocupat de imortalizarea clădirilor care l-au impresionat. Din păcate, tot mai puţine clădiri realizate după Revoluţie îi suscită interesul.

Amitroaie consideră că înainte de Revoluţie putea construi cu mai multă libertate de forme. „Astăzi contrângerile de natură funcţională lasă mai puţin frâu liber artistului”, spune arhitectul. I se pare că şi şcoala, dar şi administraţia locală constrâng arhitectul să se îndrepte spre clădiri impersonale.

Născut
Cernăuţi, 27 august 1932

studii
Universitatea de Arhitectură Bucureşti

experienţă profesională
Institutul de Cercetări şi Proiectări Cluj, proiectare
Facultatea de Arhitectură Cluj, profesor

stare civilă
căsătorit, un copil

îi place
Zona veche a oraşului, caracterizată prin diversificare stilistică, mai sobră şi culori mai pale.

nu îi place
Cartierele noi, pentru că beneficiarii de astăzi nu îşi doresc locuinţe personalizate, unicate, preferând uniformizarea şi tipizarea şi faptul că unii preferă să investească sume exagerate în casele de vacanţă, alegând să polueze natura.

întrebări
Ce diferenţe sunt între proiectarea socialistă şi cea capitalistă?
Din punct de vedere material, e mai bine. Înainte aveam doar un salariu, indiferent de rezultate. Acum unii creează clădiri, alţii produc pe bandă gropi de construcţii. Acum din păcate, arhitecţii nu se mai implică la finalizarea proiectului.

Cum găsiţi arhitectura oraşului?
În loc de o arhitectură bazată pe diferenţe de volumetrii, se preferă o arhitectură de culori, dar mult mai tipizată. În plus sunt prea multe compromisuri cu administraţia locală, care pe vremuri nu erau posibile.

Sunt posibile ansambluri arhitecturale monumentale de genul Barcelona la Cluj?
Nu, deocamdată şi nu din cauza arhitecţilor, care sunt bine pregătiţi de o şcoală competitivă. Lipsesc beneficiarii potenţi economic şi cultivaţi. Dar nu este exclus în viitor, dacă expansiunea Clujului va continua şi dacă şi statul se va implica.