85% dintre culturile Clujului sunt afectate de secetă. Într-un judeţ unde nu există un sistem de irigaţii
0
Statisticile Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Cluj arată că seceta a afectat serios culturile de legume şi cereale ale judeţului Cluj. Dintre cele circa 183.000 de hectare cultivate, 156.000 de hectare sunt afectate într-o proporţie de la 15% la 40%, în funcţie de cultură.
În situaţia trimisă recent la Ministerul Agriculturii, responsabilii Direcţiei pentru Agricultură din judeţul Cluj au raportat că seceta a afectat 156.000 de hectare din cele 182.146 de hectare cultivate în judeţ. Asta înseamnă că 85,64% din suprafaţa cultivată. Cele 156.000 de hectare sunt afectate, în funcţie de cultură, de la 15% la 40%.
Responsabilii din agricultură nu vor să se pronunţe încă dacă seceta a afectat considerabil producţia de legume şi cereale fiindcă vremea este capricioasă şi dacă în zilele următoare va ploua, datele problemei se pot schimba. „Dacă va ploua în următoarea perioadă, porumbul şi-ar reveni", este de părere Măriuca Filip, consilier superior pe partea de implementarea producţiei în cadrul Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Cluj.
Foarte afectate: legumele, floarea-soarelui şi pajiştile
Consilierul agricol Măriuca Filip mai spune că seceta a afectat în proporţie de 40% culturile de floarea soarelui, de cereale păioase (grâu, orz etc), de sfeclă de zahăr şi fasole boabe. Porumbul şi cartofii sunt afectaţi în proporţie de 30%. La fel şi în cazul livezilor şi viilor din judeţ.
O situaţie mai proastă e la culturile de legume. „La legume avem un total de 7.446 de hectare cultivate în judeţ şi, din acestea, 4.500 de hectare sunt afectate", afirmă Măriuca Filip. Asta în procente înseamnă 60%.
Seceta a lovit şi plantele de nutreţ - trifoi, lucernă, porumb pentru siloz - afectându-le într-o proporţie de 37,79%.
Nici la capitolul pajişti naturale (păşuni şi fâneţe), lucrurile nu stau mai bine. Din totalul de 239.355 de hectare din câte există în judeţ, 120.666 sunt afectate, adică 50,41%.
Irigaţii improvizate
În judeţ nu există un sistem de irigaţii bine pus la punct, ci doar improvizaţii temporare făcute de fermieri, spune Emil Turdean, preşedintele Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI). Turdean spune că sistemul de irigaţii i-a fost predate fără prize de apă şi multe alte lucruri, fără de care nu poate fi folosite.
„Am încercat să facem un proiect pentru irigaţii în judeţ, cu fonduri europene, dar ne-am lovit de ghid, care e făcut prost", afirmă Turdean. El mai zice că fermierii şi-au improvizat sisteme de irigaţii pentru a-şi uda culturile.
Turdean crede că seceta poate fi controlată prin irigaţii, însă delăsarea şi indolenţa autorităţilor de după 1990, dar şi furtul conductelor din sistemele de irigaţii au distrus irigaţiile.
„Nu pot să spun că preţurile la legume vor creşte. Nu se ştie. Dacă vor fi legume puţine, preţurile vor fi mari, dar dacă plouă în august? Agricultura nu e o ştiinţă exactă", este de părere Emil Turdean.
Specialiştii: Nu se cultivă cum trebuie
Profesorii de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca susţin că marea problemă e lipsa unei strategii legate de ce ar trebui cultivat, cum şi când. „Noi facem agricultură cum făceam şi mai demult, însă multe s-au schimbat. Noi nu facem agricultură adaptată la actuala climă şi cultivăm soiuri aduse din Olanda care nu sunt potrivite solului românesc. Nu avem nicio strategie privind cercetarea agricolă. În 1940 exista o strategie agricolă, lucrurile se făceau cu cap. Acum nu", susţine universitarul clujean Ioan Rotar, profesor la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMV, unde este şi prorector.
Acesta mai afirmă că, în acest an calendaristic, Clujul a intrat cu un deficit de apă care nu a fost recuperat. Rotar spune că, de regulă, în medie, cad 600 de mililitri de apă pe metru pătrat, iar anul acesta calendaristic au căzut doar 200 de mililitri pe metru pătrat.
„Irigaţiile nu rezolvă totul. Problema e că nu se cultivă cu cap", crede Ioan Rotar.
Se încarcă comentariile...
