Superstiţii în iulie, luna dominată de spirite aducătoare de arşiţe şi pârjol. Ce blesteme îi lovesc pe gospodarii care muncesc în zi de sărbătoare

Iulie, cea mai călduroasă lună a anului, şi-a câştigat pe bună dreptate denumirea de “Cuptor”, deoarece acum arşita este la putere şi pârjoleşte tot ce întâlneşte în cale. Ţăranul român, om cu frică de Dumnezeu, păstrează din moşi-strămoşi tradiţii pentru a se păzi de foc.

Superstiţiile satului românesc vorbesc despre cea de-a şaptea lună a anului ca fiind cea mai periculoasă. Deşi nu apar sărbătoriţi în calendarul creştin ortodox, credinţa populară cinsteşte cu sfinţenie divinităţile lunii iulie. Cele patru săptămâni din componenţa lunii se numesc:”Săptămâna secerişului”, dedicată muncii la câmp, din zori şi până-n seară,” Săptămâna Panteliilor”, aprigele surori ale lui Ilie,” Săptămâna lui Sântilie” şi” Săptămâna Verii”. Luna iulie este de departe dominată de triada formată din: Sfântul Ilie, Ilie Pălie şi Foca.

Credinţele populare spun că Ana-foca este aducătoare de arşiţe, care pârjolesc şi usucă recolte, în special, viţa-de-vie. Ca să scape de acest blestem, gospodarul care nu vrea să i se usuce via nu trebuie să lucreze în această zi.

Mucenicul, patronul corăbierilor

În ziua de 23 iulie, zi în care biserica creştin-ortodoxă îl pomeneşte pe Sfântul Mucenic Foca, în calendarul popular românesc aflăm două reprezentări mitice ale panteonului românesc, Foca şi Opârlia. În „Obiceiuri populare de peste an”, Ion Ghinoiu spune că Foca pedepseşte cu foc, arşiţă solară şi grindină pe oamenii care nu-i respectă cum se cuvine ziua de celebrare. Sfântul mucenic Foca a trăit în vremea împăratului Diocleţian, când era respectat şi ca patron al corăbierilor, a devenit la români, prin simpla schimbare de sens a numelui, o zeitate năprasnică, aducătoare de mari primejdii, în primul rând de incendii. Prin unele sate din Moldova, ne spune Tudor Pamfile în „ Sărbătorile la români”, se crede că mai înainte Foca era un sfânt creştinesc, dar de când la ziua lui au ars şapte sate, îl ţin cu sfinţenie şi păgânii, cum bunăoară ar fi turcii. El este rău de foc, căci arde casele şi toate ale omului, lăsându-l sărac, lipit pământului.

Ilie Pălie, un alt personaj mitic în calendarul popular, ar fi fost vizitiu la trăsură cerească a lui Sântilie, aducător de foc şi arşiţă. În unele tradiţii, Ilie Pălie produce foc în care suflă Foca şi-l împrăştie.
Cele mai importante sărbători

Tradiţii şi evenimente folclorice

În luna iulie debutează cele mai importante sărbători, tradiţii şi evenimente folclorice: sfântul Ilie, pe data de 20 iulie şi Târgul de Fete pe Muntele Găina, tot pe 20 iulie.

Oameni cu credinţă în Dumnezeu, ţăranii ţin cont şi acum de aceste importante sărbători pentru a nu fi loviţi de necazuri. Cât este de cald în luna lui „Cuptor”, tot atât de frig va fi şi în luna lui „Făurar”. Pentru a ţine departe bolile, oamenii trebuie să cinstească şi pe Fraţii Cosma şi Damian, iar despre cei care se vor căsători în luna lui Cuptor vor avea ca bogăţie doar sentimentele frumoase care i-au adus împreună.

Sfaturi practice de acum un secol: semănaţi spanac şi varză

Pentru oamenii de la ţară există şi câteva sfaturi păstrate de sute de ani şi care se regăsesc în lucrarea “Calendarele poporului român", Editura Paideia, Bucureşti, 2001- 2009 , autor Antoaneta Olteanu.
"Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă. Pânea coaptă în luna aceasta şi în cea viitoare se mucezeşte lesne, puneţi deci sare şi chimen într-însa. Fânul proaspăt este vătămător vitelor dacă nu se udă mai înainte puţin", spun tradiţiile din popor.

Autoarea mai citează următoarele din tradiţiile populare: "Curăţeşte şura şi podurile, că e aci secerea, pe când poartă grije să ai bani, ca să le poţi aduna, când sunt în pârgă, şi nu răscoapte, că se scutură, şi o mulţime de grăunţe şi nici fărina din ele nu e cu spor la aluat. Pe când te apuci de secere, cucuruzul să fie săpat a doua oară. Pliveşte viile, dar nu pe timp prea cald, ca să nu se împiedice strugurii în creştere. Dinaintea coşniţelor pune un vas cu apă, ca albinele s-o aibă la îndemână. Aruncă deasupra ei bucăţi de paie, ca să nu se înece. La cărat pune rogojini în car, ca grăunţele scuturate să nu se prăpădească. Acestea ţine-le de sămânţă, că-s cele mai frumoase. Udă curechiul bântuit de omide cu apă cu săpun sau din topilă."

Vă recomandăm şi:

Obiceiuri de Lăsatul Secului, sărbătoarea care vesteşte intrarea în marele post al Paştelui. De ce se fac plăcinte pentru soacre şi cum se alungă duhurile rele

Superstiţii de Sfântul Dumitru. Ziua când se usucă plantele şi căldura intră în pământ. Ce să faci ca să fii sănătos

Obiceiuri de Ziua Crucii, sărbătoarea când se închide pământul şi se sfinţeşte vinul. Cum atragi sporul şi belşugul