Povestea fascinantă a primei femei doctor în medicină din România. Maria Cuţarida a fost devotată carierei până la moarte
0
Personalitate marcantă a lumii medicale româneşti, recunoscută şi pe plan internaţional pentru performanţele sale, Maria Cuţarida-Crătunescu, născută la Călăraşi, a intrat în istorie. A făcut studii la Montpellier şi la Paris, rezultatele ei excepţionale fiind intens mediatizate în străinătate.
A fost prima femeie din ţara noastră cu titlul de doctor în medicină, care a întâmpinat o serie de piedici în activitatea profesională. Maria Cuţarida s-a născut la Călăraşi, la 10 februarie 1857, şi a studiat medicina în Franţa unde, în anul 1884, la Montpellier, şi-a luat doctoratul, devenind astfel prima femeie cu titlul de doctor în medicină din România.
“De numele ei se leagă şi începutul mişcării feministe din România, precum şi cele dintâi demersuri din domeniul asistenţei sociale, prin înfiinţarea primelor creşe de copii din ţară. Totuşi, prejudecăţile sociale au fost permanent o piedică pentru evoluţia profesională a Mariei Cuţarida, respinsă de multe ori fără explicaţii la concursurile de promovare”, scrie medicaacademica.ro
Maria a făcut studiile liceale la Şcoala Centrală din Bucuresti şi la Zürich, unde, în 1877, se înscrie la Facultatea de Medicină. Trecerea de care se bucurau în România absolvenţii cu diplome obţinute în Franţa a fost unul dintre motivele care au determinat-o să se transfere ulterior la Montpellier.
Pentru a obţine libera practică în ţară, Maria Cuţarida şi-a echivalat diploma din străinătate, promovând examenul cu „magna cum laude”, cu teza „L hydrorrhee et sa valeur semiologique dans le cancer du corps del uters“ (Despre hidroreea şi valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin). “Interesul său pentru ginecologie poate fi motivat şi de faptul că o femeie-doctor ar fi putut fi mai uşor acceptată de colegi şi de pacienţi, consideră istoricii.
Refuzată de spitalul Brâncovenesc
După ce, în toamna anului 1884, şi-a deschis o clinică particulară, Maria a făcut şi cerere către Spitalul Brâncovenesc, dorind să lucreze pe un post de medic secundar la secţia „Boli ale femeilor“. În „Enciclopedia României“, se menţionează faptul că, fără nicio explicaţie, aceasta a fost refuzată, primind în schimb un post de profesoară de igienă. A acordat consultaţii gratuite în anul 1885, având un post demedic secundar la Spitalul Filantropia din Bucureşti. S-a pregătit foarte bine pentru concursul în vederea obţinerii gradului de medic primar ginecolog, însă nu a reuşit să ia examenul.
În biografia Mariei se precizează faptul că, în anul 1886, a devenit şef al catedrei de igienă de la azilul „Elena Doamna“, iar din anul 1891 a fost şi sef al secţiei de ginecologie de la Filantropia. În anul 1894, Maria Cuţarida-Crătunescu a intrat în conflict cu Eforia Spitalelor pentru că aceştia au decis să modifice profilul secţiei unde lucra, din ginecologie în chirurgie ginecologică. Atunci Maria a ales să-şi dea demisia.
S-a preocupat de copiii săraci
În anul 1897 a reuşit să înfiinţeze Societatea Maternă, scopul acesteia fiind să ocrotească copiii săraci, iar după doi ani a înfiinţat prima creşă internă la Fabrica de Tutun din Bucureşti. La acea creşă, femeia a asigurat consultaţii pentru două mii de muncitoare. În anul 1900 a prezentat la Paris la Congresul acţiunilor feministe, lucrarea „Munca femeii în România“, reuşind să alcătuiască o statistică a femeilor care au putut să promoveze intelectual. În anul 1904 renunţă la cabinetul particular, dedicându-se în totalitate societăţii.
Chemată la congrese internaţionale
Maria Cuţarida-Crătunescu a reuşit datorită devotamentului sale pentru carieră să participe la mai multe congrese internaţionale. „A fost foarte dedicată carierei şi cât a trăit a vrut să demonstreze lumii întregi că şi femeile pot studia şi pot ajunge foarte departe“, a povestit Nicolae Ţiripan, fost director al Arhivelor călărăşene.
A fost invitată la congresele de la Bruxelles în anul 1907 şi Copenhaga în anul 1910, unde a prezentat acţiunile iniţiate de medicină românească împotriva mortalităţii infantile şi un studiu asupra creşelor din România. În timpul primului război mondial a fost mobilizată la Institutul şi internatul Evanghelic (Spitalul Militar temporar numărul 134). După sfârşitul războiului, se presupune că din motive de sănătate, Maria Cuţarida-Crătunescu s-a retras din activitatea medico-socială, iar în data de 16 noiembrie 1919 s-a stins din viaţă, la Bucureşti.
Vă recomandăm şi:
Povestea Sofiei Ionescu Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume
Se încarcă comentariile...
