Cum faci cel mai bun  drob de miel. De ce nu se toacă ingredientele prin maşină şi cât se ţine la cuptor ca să iasă delicios

Preparat nelipsit de pe masa de Paşte, drobul de miel, o adevărată simfonie de gusturi, are o poveste aparte. Paşii pe care gospodinele trebuie să-I urmeze pentru a face o mâncare deliciosă îi regăsim în lucrarea celebrului gastronom, Radu Anton Roman.

Chiar autorul recunoaşte că drobul este preparatul esenţial de Paşte, un simbol simplu, dar cu un mesaj deosebit de puternic pentru creştini:
“Numit pe alocuri plăcintă de cighir, drobul este strofa a patra, cea care se recită după incantaţia anafurii, clinchetul uşor al ouălelor ciocnite şi foşnetul pascăi. Carnea mătăsoasă a măruntaielor, voalul incinerat al prapurelui, totul celebrează”.

Recuzita:

• 1 kg măruntaie miel – ficat, inima, plămâni, rinichi, splina
• 200 g ceapă uscată • 3 legături ceapă verde
• 100 ml untdelemn • 2 ouă mari
• sare, piper • 1 prapur miel
• 50 g unt

Se fierb 30 de minute

• Se spală prapurul, se lasă în apă rece
• Se spală măruntaiele în câteva ape, se opăresc scurt într-o apă clocotită care se dă la câine (să fie Paşte la toţi)
• Se fierb în apă cu un praf de sare 30 minute de la primul clocot; se scot
• Dacă s-au răcit, se toacă din cuţit, mărunt, de parcă ai vrea să le faci zaruri de table (unii le toacă prin maşină – dar iese pateu, nu drob).
(Acum, bunicile noastre încingeau bine o grăsime – să zicem untdelemn, deşi tare mă tem că era o galbenă untură de găină sau gâscă – şi, la foc iute şi necruţător, rumeneau câteva minute bucăţelele de drob, să capete coajă şi gust bun de prăjeală, singure, fără ceapă, sfânta gură să trăiască aventura descoperirii fiecărui gust în parte... Dar asta azi e o obsesie desuetă şi, într-un fel, facultativă, deci puneţi-o în paranteze, cum am făcut şi eu).

Jumătate din ceapă şi pune la prăjit

• Ceapa, şi uscată şi verde, se toacă mărunţel, că ea e partea udă-fragedă a poveştii noastre
• Jumătate din ceapă se pune în grăsime la prăjit
• Când s-a muiat şi s-a străvezit puţin, se adaugă tocătura, să sfârâie încă. 5 minute; apoi se ia prăjeala de pe foc, se scurge bine de grăsime şi se răceşte
• Ouăle se bat cu sare şi piper
• Se amestecă, e deja actul trei, tocătura, ceapa rămasă şi ouăle
• Prapurul se scurge de apă, se întinde dantela-i cu delicateţe şi se umple cu amestecătura de mai sus.

Finalul (în trei variante):

Prima: Se unge cât de bine cu unt o tavă adâncuţă de cozonac, se potriveşte drobul în forma asta şi se dă la cuptor, la foc foarte mic, până se rumeneşte bine (maroniu deschis)
A doua: Se turteşte drobul, rotunjit ca o ... turtă, printr-o clisă făcută din 2 ouă şi 2 linguri de făină, şi se pune la prăjit în grăsime încinsă, până se rumeneşte; se mai pune şi în cuptor, vreo 15-20 minute, la foc minuscul, să se lege – usuce – pătrundă
A treia: Tava de cozonac se unge cu unt, se presară din gros cu pesmet; drobul şi el se presară cât de des cu pesmet; se pune în tavă şi se dă la cuptor.

“Un spectacol cu trei finaluri? Nici Brecht n-ar fi cerut mai mult. Ceremonia solară a renaşterii, a împrimăvărării şi a jertfei mielului e mai veche cu câteva mii de ani decât creştinismul. Atâta istorie, atâtea civilizaţii au trecut pe lângă simbolul acesta fără să-i atingă cu nimic simplitatea, încât mielul pare un mesaj universal, din partea tuturor: summerieni, copţi, hitiţi, islamici, esenieni, creştini, iudaici, babilonieni.
Nu e ciudat că, de vreo cinci dacă nu şapte mii de ani încoace, lumile şi credinţele se schimbă, trec prin toate convulsiile, se ucid între ele şi înăuntrul lor, promit în zeci de feluri nemurirea dar au, toate, o constantă, modestă, ce-i drept, mielul?”, scria talentatul gazetar.

Gazetarul, îndrăgostit de bucătărie

În cei 57 de ani de viaţă, Radu Anton Roman, gazetar, scriitor, realizator TV, vânător şi pescar sportiv, a publicat poezii, însemnări de călătorie, romane şi eseuri, fiind implicat în mai multe proiecte de televiziune şi publicaţii, dedicându-se din anul 1997 şi domeniului gastronomic.
În 1998, Radu Anton Roman a publicat una dintre cele mai importante lucrări recente ale gastronomiei româneşti “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia).
 

Vă recomandăm şi:

Cea mai uşoară reţetă. Cum se face mujdeiul, cel mai bun sos de usturoi, nelipsit de lângă peşte şi friptură

Cum găteşti ciorba de burtă perfectă, după reţeta lui Radu Anton Roman. Secretul preparatului delicios care ia mahmureala cu mâna, câte ore se fierbe

Cea mai bună fasole cu ciolan afumat, după o reţetă din Bărăgan. Cât trebuie fiert preparatul pentru a fi absolut delicios

Cum se prepară adevărata pastă de roşii. Secretul celei mai bune reţete de bulion, fără conservanţi

FOTO Reteţă de post apetisantă. Ghiveci călugăresc delicios şi uşor de preparat, o armonie perfectă de gusturi şi culori