Cele mai ciudate obiceiuri de acum 100 de ani. „Când tună prima oară primăvara să-ţi dai cu o bucată de fier în cap” şi de ce se spune că mămăliga te face să uiţi tot ce ştii
0
O serie de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii din fascinanta lumea a satului românesc au traversat veacurile. Credinţele oamenilor simpli, de la care nimeni nu se abătea niciodată, au rămas şi astăzi în conştiinţa colectivă.
Ţăranul român avea un cult pentru sărbătoare sau pentru orice semn din natură. Fiecare eveniment din viaţa satului era respectat cu sfinţenie pentru a avea spor în casă, a fi ferit de ghinion şi pentru a avea recolte bogate. Ţăranii au trăit mereu simplu şi firesc legaţi de pământ, în bună prietenie cu locul, timpul, cu natura.
Iată câteva dintre obiceiurile de acum o sută de ani, culese din revista Analele Brăilei(1929-1931):
1.”Când auzi tunând prima oară primăvara, să-ţi dai cu o bucăţică de fier în cap ca să nu te doară capul toată vara aceea”.
2. „Când vrei să nu uiţi un lucru, înnozi batista la un colţ”.
3. „Dacă vrei să se ouă găinile, să iei ţărână din urma potcoavelor cailor şi să arunci în pătul”.
4.”Marţi nu se pleacă la drum fiindcă nu-ţi merge bine”.
5.”Să nu mănânci mămăligă nerăsuflată fiindcă uiţi tot ce ştii”.
6. „Să nu pui cloşca atunci când bate vântul fiindcă se limpezesc ouăle şi nu iese niciun puiu”.
7. „La Joia din săptămâna brânzei se face un cocoloş de brânză şi se dă de pomană. Acel cocoloş să fie pentru furnici, să nu mai intre vara în oalele din bucătărie”.
8. „Nu se seamănă fasole şi nu se sădesc pomi pe lună nouă fiindcă nu rodesc, înfloresc şi nu fac rod”.
9. Cine petrece un mort până la cimitir, ajuns acolo se freacă pe palme cu pământ de la mormţnt. Se spală pe mâini, nu se şterge însă fiindcă „ se şterge de pe faţa pământului”.
10. „Dacă o cloşcă scoate pui, găoacele de ouă le vâră pe un băţ înţşirate la rând: cum stau găoacele strânse pe nuia, aşa să stea puii strânşi lângă cloşcă.”.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
