Călăraşi: Marian Neagu, director la Muzeul Dunării de Jos de 32 de ani

Cel mai longeviv director de muzeu din România, Marian Neagu a avut şansa să lucreze alături de faimosul regizor Liviu Ciulei.

Pasiunea pentru pietre a apărut încă din vremea fragedei copilării, la Dridu, acolo unde părinţii lui Marian Neagu îşi au obârşia. „Mergeam la scăldat cu prietenii, eu eram fascinat de rămăşiţele şi pietrele din siturile arheologice, le colecţionam şi nu ştiam că, în scurt timp, aveam să îl întâlnesc pe renumitul arheolog Petre Diaconu“, povesteşte Marian Neagu.

Şeful Muzeului din Călăraşi a absolvit Liceul teoretic din Vălenii de Munte, unde recunoaşte cu mândrie că a avut profesori eminenţi. „Toţi aveau doctoratele finalizate şi reprezentau adevărate enciclopedii în materie cu cultura. De la aceştia am învăţat multe lucruri interesante, pot spune că au avut un rol decisiv în formarea mea ca arheolog“, îşi aminteşte el. Facultatea de Istorie şi Filosofie din Bucureşti a absolvit-o cu brio în  anul 1978 şi tot de atunci a devenit director al Muzeului Dunării de Jos Călăraşi.

Concurenţă acerbă

Ocuparea postului de director s-a facut prin concurs, la care au participat încă 11 candidaţi din judeţele Călăraşi şi Ialomiţa. Primii doi ani au fost de provizorat şi din anul 1980 a devenit director „plin“. Deşi în ţară există 23 de muzee care au la conducere ingineri de meserie, doctorul Marian Neagu rămâne unul din puţinii specialişti în arheologie, aflaţi într-un astfel de post. Nu a încetat niciodată să se perfecţioneze în meseria pe care a ales-o, iar studiile aprofundate şi cercetările l-au ajutat să obţină titlul de doctor în Arheologie, dar a participat şi la diverse stagii de pregătire în Austria şi Franţa.

Asistent de regie la Ciulei

Mare iubitor de artă, Marian Neagu nu a scăpat nimic din vedere. A cochetat în tinereţe, când era student, chiar cu regia de teatru. A fost asistentul de regie la redutabilele piese de teatru ale lui Liviu Ciulei, „A douăsprezecea noapte“ şi „Furtuna“. Pe langă pasiunea de o viaţă pentru pietre, arheologul a avut succese remarcabile şi în sport. La sportul minţii, şahul, a concurat şi a câştigat, în anii studenţiei, importante premii naţionale. În perioada 1974-1978, cât a fost student la Istorie, timp de doi ani consecutivi, a deţinut  titlul de campion naţional.

Mentorul Petre Diaconu

Petre Diaconu a fost omul care i-a marcat existenţa. Încă din anii studenţiei, fie că l-a avut ca profesor, fie că l-a urmat pentru cercetări în Cetatea bizantină Păcuiul lui Soare, Marian Neagu este convins că această legendă vie a arheologiei l-a desăvârşit ca specialist. „Pentru neavizaţi, trebuie să menţionez că Petre Diaconu a lucrat la Institutul de Arheologie din Bucureşti din 1951 până în 1991, când s-a pensionat. El este autorul a 300 de lucrări de specialitate rezultate din munca de documentare şi cercetare de la 19 şantiere arheologice, înfiin-ţate în întreaga ţară“, a explicat arheologul Marian Neagu.