Călăraşi: Cele mai frumoase mănăstiri din Bărăgan

În perioada Sărbătorilor Pascale, mănăstirile din judeţ sunt căutate de mii de credincioşi. Cele mai frumoase lăcaşuri de cult reprezintă locuri de pelerinaj pentru credincioşii care vin să-şi mărturisească păcatele şi să se roage pentru iertarea acestora.

Mânăstirea Libertatea deţine sfinte moaşte de la cei 14.000 de prunci ucişi la Ierusalim din porunca lui Irod, de la Sfinţii Părinţi ucişi de perşi în anul 650 după Hristos şi de la Sfinţii Inochentie şi Focşa din Odessa.
Situată în inima câmpului, la peste 5 kilometri de satul Coslogeni, mănăstirea Libertatea este recunoscută drept perla Bărăganului, după ce mai bine de 20 de ani biserica a fost părăsită şi au păscut oile în ea. În prezent, aici trăiesc 16 măicuţe la ale căror slujbe vin să se închine credincioşi din aproape toate colţurile ţării.
Biserica Mânăstirii Libertatea a fost, iniţial, biserică de mir, având hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Ridicată în satul Libertatea, între anii 1936-1942, prin străduinţa preotului Nicolae Brebeanu, împreună cu locuitorii aşezării, a fost sfinţită la 26 octombrie 1942, de către Preasfinţitul Cosma Petrovici, episcopul Dunării de Jos.

Rugăciuni

Maica Stareţă a ajuns la Mânăstirea Libertatea  pe 1 septembrie 2000, la doar câteva luni după ce s-a primit binecuvântarea pentru înfiinţarea lăcaşului de cult pentru maici. „La mânăstirea Libertatea se trăieşte o viaţă de obşte şi cu program de rugăciune ca în toate mânăstirile. Pentru noi, dar şi pentru semenii noştri ajutorul primit de la Dumnezeu este esenţial. Ne rugăm pentru toţi cei care ne calcă pragul“, a mai adăugat maica stareţă. Sub îndrumarea acesteia, la Libertatea există o comunitate format din 16 maici la ale căror slujbe vin şi asistă pelerini din aproape toate judeţele ţării.

Schitul Coslogeni-Izvorul Tămăduirii

Pe drumul Călăraşi-Feteşti, la kilometrul 14, se află Schitul Coslogeni. Numele mănăstirii vine de la o veche cruce din piatră numită Crucea de Leac. Cu timpul, s-a zvonit că e făcătoare de minuni. Chiar în inscripţia ei se spune că este o cruce „sfântă şi de viaţă făcătoare“.

Crucea făcătoare de minuni

Din 1738, de pe vremea domnitorului Constantin Mavrocordat, crucea se află la intrarea în satul Coslogeni din comuna Dichiseni, pe DN 3B Călăraşi - Feteşti. Legenda spune că aceasta se afla într-un car şi urma să ajungă la Feteşti. Pe câmp însă, carul a cedat, iar crucea nu a mai putut fi urnită din loc nici măcar cu cinci perechi de boi. De două secole şi jumătate, credincioşii n-au încetat să vină să se roage în acest loc, când au aflat că un copil mut, care păzea o turmă de oi, a început să vorbească, după ce s-a atins de cruce.
Mai mult decât atât, oamenii spun că aceasta a crescut, s-a înălţat şi doar cei care vin aici cu credinţă au parte de tămăduire. Nici până astăzi preoţii nu au reuşit să desluşească decât jumătate din mesajul scris, în slavona veche, pe Sfânta Cruce. Aşa s-a aflat că a fost ridicată de domnitorul Mavrocordat, în cinstea cuvioasei Parascheva.