Prima femeie medic din România s-a născut la Călăraşi

Maria Cuţarida-Crătunescu

Niciun semn nu aminteşte însă în oraş de cariera sa remarcabilă. A făcut studii la Montpellier şi la Paris, rezultatele ei excepţionale fiind intens mediatizate în străinătate. În oraşul natal, foarte puţini sunt cei care ştiu cine a fost. La fel se întâmplă şi cu alte nume ilustre care au făcut cinste oraşului de pe malul Borcei.

Maria Cuţarida-Crătunescu s-a născut la 10 februarie 1857. A rămas în istorie prin efortul deosebit pe care l-a făcut prin înfiinţarea în Bucureşti a primelor creşe şi cămine pentru copii. În timpul primului război mondial a fost mobilizată ca medic primar.

Maria Cuţarida a urmat studiile liceale la Şcoala Centrală din Bucureşti şi la Zurich. În anul 1877 s-a înscris la Facultatea de Medicină din Zurich, dar din cauza dificultăţilor de limbă, s-a transferat la Universitatea din Montpellier, unde şi-a susţinut teza de licenţă. Stagiul de spital şi de pregătire pentru doctorat l-a făcut la Paris. „A fost şi este o mândrie Maria Cuţarida-Crătunescu pentru oraşul nostru. S-a născut în vremea când oraşul era cuprins între Volna şi strada Dobrogei de astăzi. Casele de atunci au fost demolate şi nu se mai păstrează niciun semn al existenţei sale. Nu s-a păstrat niciun document din oraş referitor la anii 1800“, ne-a spus Nicolae Ţiripan, directorul Direcţiei Judeţeane Călăraşi a Arhivelor Naţionale. În oraş, nicio stradă, dispensar sau şcoală nu-i poartă numele, deşi Maria şi-a dedicat întreaga viaţa ajutorării semenilor.

Sorin Danciu, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu, a avut o iniţiativă în anul 2002 de personalizare a străzilor oraşului cu numele unor oameni iluştri, însă consilierii locali s-au opus. „A fost o chestie politică, însă ei au invocat faptul că oamenii vor fi nevoiţi să-şi schimbe buletinele şi ar fi fost o cheltuială foarte mare. Strada cu spitalul urma să se numească Maria Cuţarida-Crătunescu“, a precizat prof. Danciu.

Răsfăţata presei

În anul 1884, Maria devine doctor în medicină, cu teza „L hydrorrhee et sa valeur semiologique dans le cancer du corps del uters“(Despre hidroreea şi valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin). Pentru a putea obţine liberă practică în ţară, acesta şi-a echivalat diploma din Franţa, obţinând cel mai mare calificativ: „magna cum laude“.

Cât timp a studiat în străinătate, ziarele din Bucureşti i-au urmărit evoluţia: în „Pressa“ a fost un articol intitulat „O româncă în străinătate vorbeşte despre succesele sale la studii“, iar în „Românul“ a apărut un articol „O româncă, doctor în medicină“.

Citiţi mai multe amănunte despre acest subiect în ediţia de astăzi a cotidianului „Adevărul de Seară“ Călăraşi