Călăraşi: Mânăstirea Radu Negru, o poartă a monahismului în Bărăgan

Mânăstirea Radu Negru este vizitată de foarte mulţi credincioşi, din Ialomiţa şi Bucureşti, reprezentând un punct de atracţie pe harta Călăraşiului.

Mânăstirea de călugări Radu Negru este situată în partea de nord a municipiului Călăraşi, la confluenţa dintre Lunca Dunării şi Câmpia Bărăganului şi este organizată în jurul bisericii fostei Parohii Radu Negru.
În şedinţa Sfăntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anul 1992 s-a hotărât să se înfiinţeze mânăstirea de călugări Radu Negru. Odată cu înfiinţarea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, mânăstirea a luat amploare, fiind sfinţită în anul 1995 de Preasfinţitul Nifon Mihăiţă.
Treptat au fost construite chilii, refăcută şi pictată, un ansamblu monahal ce cuprinde paraclisul Sfântul Arhidiacon Ştefan. S-a construit stareţia, trapeza şi apoi clopotniţa şi turnul şi un gard de piatră de 700 metri, ce înconjoară sfântul lăcaş de cult.

Istoricul bisericii

Actuala mânăstire a fost construită între anii 1909-1913 de către obştea comunei şi a primarului. Lăcaşul de cult a fost zidit din cărămidă pe temelie din piatră, are formă de cruce greacă cu pridvor deschis, cu trei turle: două mai mici pe naos şi turla mare pe  pronaos.
 Corpul mânăstirii şi turlele sunt împodobite cu un brâu roşu de cărămidă presată. Pe 25 martie 1913, biserica cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost sfinţită.

Pictură în stil bizantin

La 1 septembrie 1914, biserica capătă statutul de parohie cu administraţie de sine stătătoare, iar pictura  lăcaşului de cult a fost executată în stil bizantin de pictorul Martinovici, apoi în anul 1937, de meşterul Niţă Angelescu. În 1969 a fost restaurată de zugravul Vasile Olteanu.
Între anii 1960-1965, localitatea a fost afectată din cauza apei, care s-a ridicat la suprafaţa pământului, iar sătenii s-au mutat în cartierul Măgureni şi în comuna Modelu.
Timp de două decenii, în mijlocul câmpului rămăsese doar biserica şi cele două cimitire. După anul 1989 s-a hotărât reconstruirea lăcaşului de cult, şi cu dorinţa preacucernicului protoireu Alecu Paulin, s-a început restaurarea.