Călăraşi: Copiii rromi, convinşi să se întoarcă în bănci
033% din efectivul Şcolii nr.7 a abandonat studiul anul trecut. Familiile nevoiaşe de rromi care nu au posibilitate să-şi mai trimită copiii la şcoală au un aliat de nădejde. Când există probleme, intră în scenă mediatorul şcolar.
Alberto Dima are 14 ani şi este în clasa a doua. Este un caz fericit. Părinţii săi au înţele să trebuie să facă eforturi pentru a-l ajuta să înveţe. „ Am fost în clasa I doar câteva zile, dar n-au mai avut bani şi am rămas acasă. Acum fac cursuri prin programul „A doua şansă“ şi am învăţat să scriu şi să citesc. Îmi place să vin la şcoală“, spune, băiatul, încântat.
Nelu Oprea, în vârstă de 8 ani, este tot în clasa a II-a. Deşi are probleme acasă, părinţii săi nu s-au gândit să-l retragă de la şcoală. „Sunt bucuros că pot să învăţ. Vreau să am o serie frumoasă. Mi-aş dori să ajung poliţist“, precizează copilul.
Eforturi
„În cele mai multe situaţii avem succes. Reuşim să-i determinăm pe oameni să facă eforturi pentru copiii lor. Mulţi înţeleg rolul şcolii“, ne-a spus Alexandra Panaitescu, singurul mediator din oraş, care face această meserie de 4 ani.
Situaţia nu este deloc roz, mai ales în cartierele sărace, lucru care impune angajarea a încă cel puţin 3 mediatori. În acest moment, în tot judeţul nu există decât doi mediatori: unul la Călăraşi, celălalt la Olteniţa. „Este dificil, dar încercăm să ne descurcăm. Avem nevoie se sprijinul autorităţilor pentru a obţine rezultate. Proiecte sunt, dar cine le pune în practică?“, se întreabă Alexandra Panaitescu( 28 de ani).
Sărăcia îi ţine acasă
Principalul motiv care îi determină pe copii să nu mai vină la şcoală este sărăcia. „Am avut elevi care nu aveau haine şi încălţăminte, iar până la şcoala nr. 7 „Gheorghe Florea“ aveau de parcurs câte 2 kilometri. Când ploua sau ningea, nu avea cum să ajungă desculţi sau dezbrăcaţi“, precizează Nicolae Arsene(35 de ani), institutor la Centrul Comunitar „Oborul Nou“. În acest cartier, dar şi în 2 Moldoveni, FNC Livada şi Măgureni nevoia de consiliere a părinţilor este capitală. „Sunt familii destrămate, părinţi care lucrează în străinătate sau, pur şi simplu, oameni care nu au ce pune pe masă. În niciun caz nu se mai gândeşte la educaţia copilului său“, ne spune Alexandra Panaitescu.
Citiţi mai multe amănunte despre acest subiect în ediţia de astăzi a cotidianului „Adevărul de Seară“ Călăraşi
Se încarcă comentariile...
