Călăraşi: 30 de situri arheologice sub Autostrada Soarelui

Arheologii spun că au avut o mare supriză. În urma cercetărilor de salvare efectuate pe traseul Autostrăzii Soarelui (A2), în vederea eliberării terenului de sarcină istorică, au fost descoperite 30 noi puncte arheologice care nu erau marcate pe „harta istorică“ a României.

 Astfel, au fost descoperite în urma cercetărilor vestigii din perioada neolitică- cultura Boian, datate în mileniul V a.Chr., epoca bronzului şi prima epocă a fierului. Multe dintre vestigiile descoperite au fost atribuite populaţiei de tip Coslogeni, din epoca bronzului, datate în  mileniul II a.Chr. Au fost găsite şi aşezări getice din secolele II-III a.Chr., aşezări daco-romane (secolele II-IV) şi aşezări medievale timpurii din secolele X-XI.

Cele mai multe vestigii s-au găsit la gropile de împrumut(practicate pentru obţinerea sedimentului pentru terasamentul autostrăzii) de la Ştefan cel Mare, unde a mai fost descoperit şi un complex care cuprindea mai multe cuptoare datate din secolele IX – XI.

Aşezări din epoca bronzului

„În urma săpăturilor s-au găsit vestigii foarte importante şi mă bucur că am reuşit să le salvăm“, ne-a declarat dr. Marian Neagu, directorul Muzeului Dunării de Jos. Pe culoarul Autostrăzii Soarelui a fost găsită şi o aşezare din epoca bronzului cu elemente răsăritene din mileniul II a. Chr.

Arheologii au găsit un omoplat crestat, un vârf de săgeată, un fragment ceramic din epoca bronzului, un topor din piatră şi două vase din epoca bronzului.
„Sunt piese deosebite cu o valoarea istorică importantă care au făcut obiectul mai multor expoziţii desfăşurate la Muzeul Dunării de Jos. Acum se află la depozitul muzeului“, ne-a spus Andreea Parnic, responsabil PR la Muzeul Dunării de Jos.

Cinci muzee

Lucrările realizate în urmă cu 11 ani au reunit o serie importantă de arheologi. La cercetările de salvare, pe lângă specialiştii Muzeului Dunării de Jos, au mai participat şi cercetători de la Muzeul Brăilei, Muzeul de Istorie Galaţi, Muzeul Judeţean Ialomiţa şi Muzeul Naţional de Istorie a României. „

Colegii de la celelalte muzee din ţară au fost alături de noi şi ne-au ajutat pe tot parcursul săpăturilor. A fost foarte important că am beneficiat de sprijinul lor deoarece lucrările au impus o rigurozitate deosebită. A fost esenţial să recuperăm fiecare părticică de istorie“, a mai spus dr. Marian Neagu.

Citiţi mai multe amănunte în ediţia de astăzi a cotidianului „Adevărul de Seară“ Călăraşi