GALERIE FOTO Ignatul în Bărăgan: 20 decembrie, ziua în care se taie porcii

Foto arhivă

Ignatul este un prilej de bucurie pentru călărăşenii care încă mai păstrează tradiţia şi sacrifică porcul acasă.  20 decembrie marchează începutul sărbătorilor de Crăciun, iar tăierea porcului crescut în gospodărie reuneşte toţi membrii familiei.

Nea Marin(68 de ani), din comuna Dichiseni, a pus pe listă în acest an o purcea care cântăreşte 140 de kilograme. Şi-a chemat ginerele şi fiul pentru a-l ajuta la sacrificare, iar ritualul este urmat pas cu pas. „Mai întâi o legăm de picioare ca nu cumva să încerce să fugă, iar apoi este înţepată în gât. N-o să ne facă probleme pentru că a fost cuminte de mică“, spune pensionarul. La ora 8.30 fix, aşa cum stabilise nea Marin, animalul este scos din coteţ şi dus în curtea în care va fi transformat în şunci, friptură şi cârnaţi. Traian, ginerele lui nea Marin, este cel care se ocupă de treaba cea mai “urâtă”, dar şi mai plină de simboluri, care implică înjunghiatul propriu-zis şi pârlitul porcului.

Ritualul pârlitului

Tăiarea porcului nu începe însă înainte de a savura toată lumea un păhărel cu ţuică. Traian înjunghie şi tranşează porci de când avea 20 de ani, iar misiunea nu-i mai pune nicio problemă. „Trebuie să ştii exact unde să loveşti ca să nu chinui animalul. Moare imediat“, spune bărbatul în timp ce sacrifică purceaua. După ce a fost înjunghiat, purcelului i se pun în gură câteva paie pentru ca oamenii să fie sigur că a murit.  Imediat începe pârlirea, iar la un foc de lemne, pe pirostrii, stă un ceaun cu apă fiartă folosită la spălatul porcului.

VEZI AICI FOTOGALERIE

„Facem un foc mare de paie, iar apoi îl pârlim cu arzătorul. Şoriciul trebuie copt încet ca să fie fraged şi bun. Trebui spălat bine cu o perie până devine galben“, spune nea Marin. Are însă şi-un secret pe care ni-l devăluie. După ce a fost pârlit bine, pe porc se presară un strat sănătos de sare grunjoasă ca să nu crape şoriciul. Pârlirea se face mai întâi pe spate şi apoi pe burtă. Toată munca durează cam două ceasuri, timp în care toată lumea trebăluieşte pentru a da gata porcul.

Toată lumea, invitată la masă

După ce este tranşat, gospodinele pregătesc pomana porcului, invitându-i la masă pe toţi cei care au participat la sacrificare. „Aşa s-a pomenit de când mă ştiu. Toată lumea trebuie să fie veselă, să mănânce, să bea un păhărel ca să încheim cu bucurie anul“, spune nea Marin. De la porc, nu se aruncă nimic. Întâi se scot intestinele şi burta care se spală pentru că sunt necesare pentru prepararea cârnaţilor, a lebărului şi a caltaboşilor. Apoi urmează alegerea cărnii pentru friptură, a şunculiţei, dar şi pentru tocat. „Dacă de Crăciun n-ai pe masă cârnaţi proaspeţi, parcă nu simţi că-i sărbătoare. Reţeta este un ţărănească pe care o respectăm pentru a găti delicioasele bucate. Se pun cantităţi egale de carne de porc şi de vită şi se amestecă bine cu mirodenii: cimbru, usturoi, piper şi ceva boia din ardei iuţi din curte, nu cumpărată de la magazine“, încheie nea Marin.