Călăraşi: Culturile de grâu şi rapiţă, distruse de ploi şi de vijelii

Producţiile vor scădea semnificativ la toamnă, subvenţii nu mai există, aşa că micilor producători nu le rămâne decât să închidă afacerile.

Din cauza precipitaţiilor abundente, anul acesta, o mare parte din culturile de grâu şi rapiţă au fost compromise. Pierderile au depăşit orice estimare, chiar şi două tone la hectar. Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice, se plânge de faptul că are culturi distruse pe jumătate şi nu speră să recupereze nici măcar investiţile făcute.

Ciulinaru exploatează, alături de alţi parteneri, aproximativ 140.000 de hectare de culturi agricole din tot judeţul. Anul acesta a cultivat pe 70.000 de hectare păioase: grâu, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, alte 600 de hectare cu rapiţă, iar pe restul sunt culturi de porumb şi floarea soarelui şi plante de nutreţ. „

Am o practică în domeniul agricol de 37 de ani, însă, niciodată nu am prins aşavreme rea. Iarna a fost foarte lungă, cu temperaturi extreme ceea ce a făcut ca plantele să fie afectate. De asemenea, variaţiile de temperatură zi-noapte afectează culturile agricole care se opresc din creştere “, a povestit arendaşul Ion Ciulinaru.

Pagube însemnate

Zonele cele mai afectate din cadrul asociaţiei pe care o conduce sunt balta Grădiştei şi Mircea Vodă, parţial zona Feteşti, Ciocăneşti şi balta Chirnogi. Cele mai mari pagube produse sunt la grâu şi rapiţă unde culturile au fost puse la pământ. Grâul a început să-şi piardă din calităţile de panificaţie suferind modificări la gluten şi deformarea bobului.

La Dor Mărunt şi Lehliu sole întregi de grâu au fost culcate, depreciându-se în proporţie de peste 90 %. Suprafaţa depăşeşte  300 de hectare. „Pierderile sunt uriaşe din cauza faptului că boabele de grâu îşi pierd din calităţile de panificaţie, dar şi pentru că nu poate fi recoltat. La Dor Mărunt nu credem că putem salva mai nimic“, spune preşedintele asociaţiei, Ion Ciulinaru.

Producţii sub medie

La Ştefan Vodă, producţia la grâu a fost estimată la 6 tone la hectar, însă, în aceste condiţii nu se mai poate recolta nici măcar o tonă. La rapiţă, se vor recolta cel mult o tonă jumătate, faţă de patru tone, media normală la hectar.

Riscuri  majore

Cea mai mare problemă cu care se confruntă agricultorii este cea a recoltării care se face într-un ritm extrem de lent, şi asta pentru că lanurile sunt practic culcate la pământ. Recoltatul se începe la umiditatea de 16-18%, iar la sfârşitul zilei, se poate ajunge la umiditatea optimă de 13-14 %. Cultivatorii încearcă pe cât posibil să profite de timpul frumos pentru a putea efectua lucrările agricole.

„Se speculează  câteva ore pe zi, când nu poluă, pentru a recolta. Am prevăzut combinele cu ridicător de lan, pentru a putea salva ce a mai rămas. “, afirmă Ion Ciulinaru. Peste 2,5 % din boabe sunt deja încolţite, iar dacă nu se termină mai repede lucrările de recoltare, vor fi şi mai multe probleme. Ploile spală glutenul, iar grâul îşi va pierde din calităţile de panificaţie. Procentul pe care comercianţii îl vor este de 23-24%, iar în acest moment culturile au un procent la gluten de 20%.

Au început deja să apară cantităţi însemnate de buruieni în grâu, în special volbură, ceea ce va face aproape imposibilă recoltarea grăului. Majoritatea producătorilor agricoli din judeţ sunt producători de sămânţă. Încolţirea la grâul pentru sămânţă este de 6-7%, ceea ce poate duce la dispariţia sămânţei în cadrul exploataţiei agricole.

Asigurări neacoperite

Deşi 70 % din culturi au fost asigurate, producătorii riscă să nu primească niciun leu despăgubiri. Legea asigurărilor  nr.381 a fost scoasă  din practică de către guvernanţi. Cei afectaţi au făcut dosarele pentru a fi despăgubiţi, însă, asigurările nu acoperă decât riscul de inundaţii, nu şi pe cel cauzat de precipitaţii abundente.

Citiţi mai multe în ediţia de azi a cotidianului Adevărul de Seară Călăraşi