Călăraşi: Cu Fundaţia„ Renaşterea“, există viaţă după cancer

Elena Mitache a învins boala, cu sprijinul colegilor de breaslă şi al specialiştilor. Bety, aşa cum o ştie toată lumea, a trecut în anul 2009 printr-o cumplită şi grea suferinţă: a fost diagnosticată cu cancer.

În martie 2009, Elena Mitache, pentru prieteni Bety, a mers la medic deoarece avea o problemă de natură ginecologică. Nu a aflat mare lucru, dar nici nu s-a simtit bine până prin toamnă, când a trecut din nou pentru consult la un ginecolog din localitate. Aşa a aflat că trebuie să facă un chiuretaj biopsic şi nişte investigaţii care mai apoi aveau să îi dea multe bătăi de cap.

După mai multe analize, medicul, pe la care Bety recunoaşte că nu a trecut decât de trei ori în viaţă ei, i-a comunicat telefonic că are cancer în stadiu incipient.Pentru un moment a uitat că era la serviciu şi a simţit că o ia razna. „Am crezut, iniţial, că e ceva ereditar, dar, brusc, m-am trezit la realitate pentru că mă aflam în redacţie şi aveam responsaibilităţi faţă de meserie şi faţă de colegi“, a povestit Bety. Ca oricare alt jurnalist, şi ea trăieşte din munca de creaţie şi a încercat să nu lase nicio clipă suferinţa să-i bulverseze activitatea .

Jurnaliştii, prieteni de nădejede

După luni de investigaţii şi tratament în Capitală, timp în care alături i-au fost alături două colege de breaslă din presa centrală: Ionela Năstase de la Realitatea TV, dar şi Camen Moise de la Antena 1, Bety a ajuns să întrezărească luminiţa de la capătul tunelului. Cu sprijinul celor două colege, a reuşit să ajungă la Victoria Asanache, directorul executiv al Fundaţiei „Renaşterea“ care, la rândul său a îndrumat-o către unul dintre cei mai buni specialişti în oncologie, prof.doctor Rodica Anghel.

„A contat enorm pentru mine ajutorul oferit de Fundaţia „Renaşterea“. Le-aş sfătui pe toatele femeile care ajung să se confrunte cu această boală, să facă tot posibilul şi să ia legătura cu ei. Treci mai uşor peste suferinţă atunci când cineva îţi oferă o mână întinsă“, a povestit Bety.Din octombrie şi până pe 21 decembrie 2009 când a fost operată, Bety  a stat în Bucureşti pentru cele 25 de şedinte de radioterapie, chimioterapie, investigaţii şi tratamente specifice bolii.

La Călăraşi, acasă, venea uneori în weekend, atunci când soţul nu putea să-i fie alături din varii motive, la spital. Cu lacrimi în ochii ne-a povestit că familia şi prietenii ei i-au stat mereu aproape, deşi, de foarte multe ori, a avut căderi psihice, stări de leşin şi îi era rău atât de rău încât nu mai vedea nimic în jur.„ Pe lângă toate acestea, aveam o teamă cumplită că nu voi rezista până la finalul tratamentului“, a mai precizat Bety. Târziu a realizat că psihologii de la Fundaţia „Renaşterea“ au consiliat-o pe ea şi soţul ei ca să poată trece mai uşor peste drama pe care o trăiau în acele momente.

Cancerul i-a remodelat viaţa

„Am făcut Crăciunul în spital, mă operease prof. Irinel Popescu, care îl asigurase pe soţul meu că totul este în regulă, dar încă aşteptam cu teamă rezultatul biopsiei. Am stat cu sufletul strâns până la primele rezultate când mi s-a spus că nu mai există celule canceroase. Mi s-a făcut histerectomie totală, ca să nu mai fie probleme“, a declarat Bety. Acum se bucură de fiecare clipă, mai ales că de două luni este o bunică tânără, fiul ei având un băieţel. Bety crede şi suţine cu tărie că există viaţă şi după cancer.

Si-a reluat activitatea în toalitate şi a învăţat la cei 51 de ani că în viaţa trebuie să te bucuri şi de o adiere de vânt. Nu are un regim alimentar special, dar a învaţat, totodată, să mănânce sănătos: a exclus zahărul din alimentaţie şi dulcurile, consumă legume şi fructe, dar zilnic face şi foarte multă mişcare în aer liber. Bety a admite că şi-a schimbat modul de viaţă în bine: a învătat să aprecieze orice tot ce este frumos, dar a şi descoperit ce înseamnă să fii ajutat de prieteni şi ai sprijinul moral al familiei.