Călăraşi: Capşa Bărăganului de pe strada Flacăra

Casa primarului cultural Eugen Cialîc ce era pe vremuri loc de întâlnire pentru elita intelectualităţii interbelice din ţara noastră, a fost demolată în 2005.

Astăzi se împlinesc 34 de ani de la moartea primarului cultural. Avocatul Eugen Cialîc. a scris o parte din istoria Călăraşiului. Locuinţa sa, din strada Flacăra nr. 111, devenise Capşa Bărăganului. Acolo îşi dădea întâlnire elita intelectualilor din România de la acea vreme, iar casa, pe bună dreptate, şi-a câştigat titulatura de „Capşa“ din Bărăgan. „Prietenia lui Nicolae Iorga a câştigat-o în anul 1932, la Congresul Ligii Culturale de la Bucureşti, când Eugen Cialîc i-a propus ca următoarea întrunire să aibă loc la Călăraşi“, explică profesorul Nicole Ţiripan, directorul Arhivelor Naţionale.

Prin casa „primarului cultural“, aşa cum a fost denumit Eugen Cialîc, a trecut o pleiadă de personalităţi marcante ale României:  Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, Ionel Teodoreanu, Virgil Carianopol, Constantin Argetoianu, Panait Istrati, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Şerban Cioculescu, Eugen Lovinescu, Pamfil Şeicaru, Cezar Petrescu, Ion Minulescu, Octavian Goga.

Doar un bust

Astăzi, doar un bust amplasat în centrul oraşului al celui care a fost primar trei mandate în Călăraşi aminteşte de existenţa sa. Casa în care a locuit aproximativ un sfert de veac nu mai există. „Casa situată pe strada Flacăra nr. 111 a fost demolată, din păcate, în anul 2005. Eugen Cialîc a vândut locuinţa la data de 15 februarie 1972, iar cumpărătorii de atunci au înstrăinat-o în urmă cu câţiva ani“, a precizat profesorul Ţiripan.

Autorităţile locale nu s-au arătat prea interesate pentru a conserva această mică parte de istorie a oraşului. În anul 2005, a fost montată pe peretele casei o placă de marmură care amintea de Eugen Cialîc. A rezistat doar 4 ani pentru că locuinţa a fost demolată, după ce fusese vândută. Acum, pe strada Flacără nr.111, pe locul fostei locuinţe a lui Cialîc, se află o vilă impunătoare, aparţinând fiului lui George Nagy, patronul renumitei firme de mezeluri Aldis.

Cel mai prolific primar

Născut la Galaţi la 1 martie 1901, Eugen Cialîc a devenit călărăşean prin adopţie, în anul 1923, după terminarea Facultăţii de Drept, când a ales să profeseze ca avocat în oraşul de pe malul Borcei. „Îşi câştigase renumele ca avocat pentru că ajunsese să pledeze, fără nicio remuneraţie, în procesele celor săraci“, a spus prof. Ţiripan. Ca primar, în perioada iulie 1931-iunie 1932, septembrie 1938 - octombrie 1940, septembrie 1941 - noiembrie 1944, a reuşit o dezvoltare uimitoare a Călăraşiului. Îmbunătăţirea alimentării cu energie electrică, construirea halei centrale, evacuarea cherestelelor din centrul oraşului şi alimentarea urbei cu apă pentru care a făcut cele mai mari eforturi sunt doar câteva dintre realizările sale.

În lagărul de la Caracal

„În perioada 1925-1940, întreaga activitate culturală din Călăraşi a gravitat în jurul lui Eugen Cialâc. În 1937, de exemplu, Congresul Federaţiei Generale a Presei de Provincie s-a desfăşurat la Călăraşi, întrunire la care s-au aflat toţi ziariştii României Mari“, a mai precizat Nicolae Ţiripan. Eugen Cialîc are meritul înfiinţării ziarului „Pământul“, care a apărut în 1932 până în 1944, când avocatul a fost arestat. Toată această perioadă zbuciumată a sa i-a şubrezit sănătatea. După perioada de detenţie din lagărul de la Caracal s-a trezit bolnav de diabet. Deşi n-a făcut politică niciodată, cochetând uneori cu partidul lui Nicolae Iorga şi Constantin Argetoianu, a fost şicanat tot timpul de Securitate, aducându-i-se acuze că l-ar susţine pe Hitler în ziarul pe care îl patrona.

Casa în care a locuit, alături de soţia şi unica fiica, Rodica Getta Constantinescu Cialîc, i-a fost confiscată în 1945, la ultima sa arestare. Familia s-a refugiat atunci la Bucureşti, unde, în prezent, trăieşte fiica sa, pensionară, un avocat strălucit al anilor ’70 - ’80. „Timp de aproximativ 20 de ani, familia Cialîc s-a judecat cu statul român pentru a recâştiga locuinţa din care fusese alungată. Au obţinut-o, şi la 15 februarie 1972, Eugen Cialîc a venit şi a vândut-o. Este ultima dată când a fost la Călăraşi“, a precizat Nicolae Ţiripan.