Povestea horror despre omul pădurii, criminalul în serie care a ucis din plăcere

În aprilie, s-au împlinit şase ani de când unul dintre cei mai odioşi criminali ai României, Eugen Galeş (44 de ani), a fost aruncat după gratii, după ce a comis două crime sinistre. Nici după gratii nu s-a astâmpărat. A evadat în primul an de detenţie, apoi şi-a ucis un coleg de celulă, iar în 2012 a rănit grav doi deţinuţi. Mai are de ispăşit încă 20 de ani.

Despre Eugen Galeş s-a auzit pentru prima oară în aprilie 2010. Atunci, localnicii din Năeni, judeţul Buzău, au trăit în teroare câteva zile, după ce în mai puţin de 48 de ore au fost găsite două cadavre pe raza localităţii. Ambele victime prezentau răni în zona capului, indiciu care i-a condus pe anchetatori la ideea că au de-a face cu acelaşi criminal: Eugen Galeş. 

Prima victimă a fost o bătrână de 70 de ani iar cea de-a doua, un tânăr de 31 de ani 

Prima victimă a fost Maria Şerban, în vârstă de 70 de ani. A fost găsită moartă pe un teren agricol din spatele casei sale. Avea o gaură în cap produsă, cel mai probabil, cu o sapă. Femeia era văduvă şi locuia singură de mai mulţi ani. În spatele casei avea o bucată de pământ din cauza căreia se certa frecvent cu fratele său pentru că femeia nu voia să i-o cedeze. 

La începu suspect a fost fratele victimei. În scurt timp, însă, anchetatorii şi-au îndreptat atenţia către fiul acestuia, Eugen Galeş, care în 2010 avea 38 de ani. 

Localnicii l-au bănuit de la bun început ca fiind autorul crimei pe Eugen Galeş, consăteanul lor care dispăruse de acasă cu şapte ani în urmă. Fugea de o condamnare de trei ani şi patru luni de închisoare, pentru vătămare corporală şi violare de domiciliu, dar mai mulţi oameni îl văzuseră rătăcind prin pădurile din împrejurimi. De aici, şi porecla ”Omul pădurii”.

În timp ce anghetatorii cercetau prima crimă, un bărbat a fost găsit mort pe câmp. Avea capul zdrobit, era dezbrăcat iar poliţiştii au dat verdictul: crimă. Cea de-a doua victimă, Ionel Paraschiv, un tânăr de 31 de ani, plecase de dimineaţă de acasă cu calul şi căruţa dar nu s-a mai întors. Familia l-a căutat şi tatăl a fost cel care l-a găsit mort pe câmp.

Anchetatorii au plecat în căutarea calului şi a căruţei şi au aflat de la localnici că un individ a rămas împotmolit cu căruţa într-un pârâu. Au luat-o către zona indicată şi l-au găsit pe suspect alături de calul victimei în albia pârâului. Era chiar Eugen Galeş, nepotul primei victime. Bărbatul arăta îngrozitor: avea părul lung, barbă, mirosea îngrozitor şi vorbea fără noimă.

În momentul în care a fost descoperit, suspectul a scos cuţitul şi furca la oamenii legii, moment în care aceştia au fost nevoiţi să facă uz de armă ca să îl potolească. A fost reţinut şi trimis la penitenciarul de maximă siguranţă de la Mărgineni, judeţul Dâmboviţa, unde avea să îşi ispăşească prima condamnare, cea de trei ani şi patru luni, iar în paralel să fie judecat pentru crime. Pentru cazurile de omor, dar şi pentru isprăvile ulterioare, criminalul a fost condamnat la 25 de ani de închisoare.

Criminalul nu s-a potolit nici după gratii

În luna martie 2011, Eugen Galeş a evadat după ce a sărit de la o fereastră din Judecătoria Moreni. Deţinutul a scăpat de sub escorta gardienilor de la Judecătoria Moreni, unde fusese adus pentru audieri în judecarea crimelor. Mai mulţi martori au relatat că după ce a reuşit să fugă din sediul Judecătoriei bărbatul s-a urcat într-un taximetru şi a coborât în localitatea Ghirdoveni, de lângă Moreni, de unde a fugit pe câmp.

A fost căutat continuu de poliţişti şi jandarmi atât din Dâmboviţa, cât şi din Buzău, de unde provenea condamnatul. S-au folosit chiar şi elicoptere.

Vestea că Eugen Galeş a evadat i-a umplut de spaimă pe localnicii din Năeni. Maşinile de la jandarmerie şi poliţie au împânzit localitatea iar starea de alertă s-a instalat în toată comunitatea. De cum au aflat că vecinul lor e din nou în libertate, sătenii şi-au ferecat porţile.

A fost identificat şi prins, o lună mai târziu, în pădurea de lângă Ocniţa, aproape de Moreni, în urma sesizării unui pădurar. El a fost descoperit de către un pădurar în zona localităţii amintite, care a sunat la Serviciul Unic de Urgenţă 112. 

Omul a relatat anchetatorilor că un bărbat suspect dormea în pădure, iar prezenţa lui era nefirească, în condiţiile în care în zonă nu vin turişti şi nu există vizitatori. 

Potrivit poliţiştilor, fugarul dormea în momentul în care a fost prins, iar într-o primă fază şi-a dat o altă identitate încercând să ascundă că este deţinutul evadat de la Judecătoria Moreni. "A fost descoperit de către un pădurar care a sesizat Poliţia, a fost imobilizat, iar din primele relatări se pare că s-a ascuns în zonă. Acum, va fi dus la IPJ Dâmboviţa pentru audieri şi urmează să vedem împrejurările în care a evadat şi ce a făcut în tot acest timp. El riscă o pedeapsă suplimentară pentru evadare", a declarat atunci şeful IPJ Dâmboviţa, Vasile Tache. 

Întrebat de jurnalişti de ce a evadat, Eugen Galeş a răspuns: "am făcut o invenţie şi din această cauză mă urmăreşte toată lumea. Asta e tot".

Eugen Galeş a continuat să uimască prin cruzime chiar şi în penitenciar. În mai 2012 el a ucis un coleg de celulă de la închisoarea Mărgineni, după ce l-a lovit cu un scaun în cap. Iniţial, victima a ajuns în comă la spital, însă a murit după două săptămâni, Gales sporindu-şi astfel la trei numărul acuzaţiilor de omor.

Încarcerat din nou în regim de maximă securitate, deţinutul buzoian a recidivat în septembrie 2012, când a atacat doi deţinuţi de la Penitenciarul Jilava, în timp ce aceştia dormeau.

Purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Ilfov, Adrian Dicu, a declarat atunci că deţinutul Eugen Galeş a lovit doi colegi de celulă cu un picior de scaun, unul dintre ei fiind rănit grav. Sursa a mai precizat că după incidentul din Penitenciarul Jilava, Eugen Galeş a fost dus cu un autobuz la închisoarea Giurgiu. Când a ajuns în curtea Penitenciarului Giurgiu, Eugen Galeş s-a repezit la unul dintre mascaţii care îl însoţeau şi l-a muşcat de mână.

În urma atacului, unul dintre deţinuţii loviţi a fost transportat la un spital de urgenţă cu o ambulanţă solicitată prin 112, având în vedere starea de sănătate a acestuia. Celălalt deţinut lovit a fost dus la cabinetul medical, unde i s-au acordat îngrijiri medicale.

Între timp, Eugen Galeş a fost supus unei expertize psihiatrice, stabilindu-se că are "tulburare organică de personalitate, cu manifestări antisociale". 

Cum a căpătat porecla Omul pădurii

Eugen Galeş şi-a petrecut primii ani din viaţă la Buzău. După ce a terminat liceul, s-a mutat împreună cu părinţii la ţară, la Năeni, în casa părintească a tatălui. 

Atunci a izbucnit scandalul între familia lor şi a unuia dintre unchi, pornit de la o bucată de pământ şi de la casă. “Ilie Galeş, fratele tatălui meu, s-a supărat foarte tare când a aflat că tata a moştenit o livadă şi casa părintească. S-a enervat, l-a bătut pe tata şi de aici a început scandalul”, povesteşte Valentin Galeş, fratele deţinutului.

De atunci Eugen Galeş a început să îşi petreacă din ce în ce mai mult timp pe câmp sau în pădure, descoperind tehnici proprii de supravieţuire. Când a crezut că este suficient de pregătit, în 1996 a plecat pe jos spre Franţa. “Îi intrase în cap să se înroleze în Legiunea Străină. A reuşit să intre în Ungaria, a traversat-o şi a ajuns până în Austria. Abia acolo a fost prins şi a fost trimis în ţară”, şi-a amintit fratele lui Eugen Galeş.

În 2001, în urma unui scandal cu unchiul său, Ilie Galeş, acesta din urmă a depus plângere împotriva lui Valentin şi a lui Eugen şi, în urma procesului, cei doi fraţi au fost condamnaţi la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare pentru violare de domiciliu, vătămare corporală şi distrugere. “Eu mă dusesem în curte la ei să le dau banii pentru casă şi pământ, să terminăm scandalul. Vărul meu şi unchiul au sărit la mine şi ne-am luat la bătaie. Fratele meu nu a fost cu mine nicio secundă, nu înţeleg de ce ne-au condamnat pe amândoi”, a mai spus Valentin Galeş.

Valentin a ales să îşi execute pedeapsa, în timp ce fratele său, motivând că este nevinovat, s-a refugiat în pădure. Venea din când în când acasă după provizii şi se ascundea într-o groapă săpată în spatele casei, după care pleca înapoi în pădure. Timp de şapte ani şi-a petrecut viaţa în acest fel, fiind ajutat de părinţi şi de fratele Valentin.