Valentina Marin duce mai departe tradiţia satului

Adolescenta cântă melodii populare specifice zonei Limpeziş, comuna Movila Banului. A primit cântecele de la preotul din sat, care le-a cules cu grijă, ani de-a rândul.

Valentina Marin s-a născut în municipiul Buzău însă, atunci când ea era foarte mică, familia a decis să se mute la ţară, în satul Limpeziş, aflat la vreo 20 de kilometri distanţă de oraş.

A mers la şcoala din sat unde, în timp, i-a fost indusă dragostea pentru cântecul popular. 
„Când eram mică, eram singura din clasă care cânta muzică populară pentru că îmi plăcea să cânt mult şi acasă şi în curte. Luam melodiile din cărţile de muzică dar cele mai multe erau de la radio şi de la televizor”, îşi aminteşte Valentina.

Soarta i-a surâs micuţei cântăreţe în zorii adolescenţei.
„Norocul meu a fost că l-am cunoscut pe domnul Ioan Băicuş, cântăreţ de muzică populară, care îmi cunoştea familia. De la domnul Ioan Băicuş am ajuns la alţi profesori, colegi ai dânsului, de la Şcoala Populară de Artă. Cu domnul Xenti Stănescu am făcut pian şi teorie muzicală şi cu doamna Aurelia Stănescu, exerciţii de auz, vocalize”, spune Valentina Marin.

Prima sa apariţie scenică a fost în 2007, la „Mugurii Bizanţului”, un festival al copiilor talentaţi din mai multe parohii ale judeţului Buzău, organizat chiar de preotul din Limpeziş. „Prima mea melodie pe negativ a fost „Maică, măiculiţa mea” pe care am cântat-o cu o colegă, în duet, la ediţia a doua a acestui festival unde am luat locul trei. Apoi, la ediţia a treia, am luat locul întâi cu „Sunt fată din Limpeziş”. Am învăţat-o cum am ştiut atunci, apoi i-am făcut un pozitiv cu ajutorul domnului Băicuş şi apoi am participat la numeroase spectacole, la Mihăileşti, la Gura Tghii, şi anul trecut şi anul acesta”, povesteşte cântăreaţa.

Valentina Marin a intrat zilele trecute la Liceul de Artă. A aflat rezultatul chiar pe 16 iunie, de ziua ei.
„Am dat teorie pentru că nu sunt încă pregătită să susţin examene la pian. Am interpretat două piese şi mă bucur că am reuşit să conving comisia să mă accepte. Sunt hotărâtă ca la Conservator să merg tot pe muzică populară”, spune Valentina.

În casă spune că nu mai are pe nimeni cu talent la muzică, în afară de surioara ei care pare că îi va călca pe urme.
„Diana trece acum în clasa a şasea. Cântă mai mult decât mine, prin casă. Are şanse mari să meargă după mine, fiindcă nici eu la vârsta ei nu cântam decât acasă şi la şcoală. În clasa a şasea, o doamnă profesoară a ales copii să cânte o melodii de mamă pentru festival. Am fost aleasă eu şi o colegă. Am luat locul trei şi de aici părintele din sat m-a ajutat”, povesteşte Valentina.


Întrebări şi răspunsuri:

Eşti ajutată de familie?
Părinţii se zbat mult pentru mine, chiar dacă nu au resurse financiare prea multe. Tata, care lucrează la un service auto, vine cu mine dimineaţa, apoi mă ia acasă seara. Mama este gestionar la un peco din sat, dar îşi face timp pentru mine de fiecare dată când e nevoie.

De unde ai straiele populare?
Mama tatălui meu este din Târgu Jiu şi mi-a adus foarte multe costume de acolo. Cel pe care îl îmbrac la spectacole este însă un costum cumpărat. M-a ajutat foarte mult doamna Adela Petre, care mi-a dat modelul acesta unicat de costum specific Buzăului şi opincile. Brâul este de la ansamblul de dansuri populare de la Florica, unde sunt înscrisă.

Ce îi place?

Îmi place muzica populară, să o cânt şi să o ascult. Îmi place să dansez iar sâmbăta şi duminica chiar mă duc la dansuri la ansamblul „Floare din câmpie” din comuna Florica, unde coregraf îl am pe domnul Gheorghe Petriceanu. Îmi mai place să merg în excursii, deşi îmi este rău în maşină, să fac poze cu sora şi cu prietena mea, Mariana Apostolache.

Ce nu-i place?

Nu îmi place invidia deloc, să se vorbească pe la spate. Sunt mulţi care o fac dar am învăţat să ignor toate lucrurile rele care mi se spun în spate. Mama m-a învăţat ca atunci când cineva îmi face rău, eu să îi răspuind cu o faptă bună, ca să îl fac să îi pară rău.

PROFIL
Născută : 16 iunie 1995,  Buzău
Ocupaţia:  elevă Liceul de Artă Buzău
Familie:  o soră