Şeful interimar al Consilului Judeţean Buzău luptă pentru independenţa staţiunii Sărata Monteoru. Ar fi singura soluţie de relansare

Ştrandul este unul dintre cele mai vizitate obiective din Sărata Monteoru

Desprinderea staţiunii Sărata Monteoru de comuna Merei, apoi transformarea ei în unitate administrativă aparte, este un obiectiv important al actualei conduceri a CJ Buzău. Preşedintele interimar declară că mai întâi comunitatea trebuie să solicite un referendum, prin hotărâre de guvern. Numai aşa, staţiunea comparată odinioară cu Karlovy Vary îşi va putea căpăta strălucirea.

În prezent, Sărata Monteoru, aflată la 25 de kilometri de municipiul Buzău, este o staţiune de interes local. Sat al comunei Merei, cu un buget limitat, Monteoru duce lipsă de bani pentru investiţii majore, care să îi dea statut de staţiune regională sau, de ce nu, naţională. 

În urmă cu mai mulţi ani, ca măsură de relansare a fost creată Asociaţia de Dezvoltare „Sărata Monteoru”, prin asocierea Consiliului Judeţean, a municipiului Buzău şi a comunei Merei, însă rezultatele au fost modeste.

Fondurile provenite din bugetul ADI Sărata Monteoru, dar şi al primăriei Merei, au fost folosite până acum pentru infrastructură, iluminatul public ori amenajări ale spaţiilor verzi. De asemenea, a fost construită şi o sală de sport multifuncţională, menită să atragă sportivii şi pe timpul iernii.

S-a încercat chiar şi organizarea unui referendum pentru ca staţiunea să devină satelit al oraşului Buzău, obiectiv ratat din cauza proastei organizări. Acum, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Buzău, Petre Emanoil Neagu întrevede o altă soluţie: dezlipirea staţiunii de comuna Merei.

”Trebuie să începem să facem demersurile pas cu pas, pentru ca această staţiune emblemă a judeţului Buzău să poată să deveni de interes cel puţin regional şi de ce nu în urma unui referendum să devină o unitate administrativpă independentă. Sunt mai multe variante, dar cea mai plauzibilă ar fi referendumul organizat de comunitate, apoi prefectura înaintează Guvernului, ia act şi printr-o hotărâre poate să o declare comună sau staţiune, o să vedem”, a declarat Petre Emanoil Neagu.

Pentru viitor, şeful CJ Buzău crede că ar trebui atrase fonduri europene, iar cele proprii folosite inteligent. 

”Eu cred că va fi necesară o piaţă de produse tradiţionale şi de ce nu să facem chiar o tradiţie din asta, sâmbăta, duminica, să funcţioneze dar numai cu producători autohtoni. De ce să nu valorificăm cârnaţii de pleşcoi, brânză şi alte produse specifice turiştilor care vin în Monteoru”, a spus preşedintele interimar al CJ Buzău.

Monteoru era mult mai cunoscută şi frecventată înainte de Revoluţie. La sfârşit de săptămână, mii de buzoieni luau cu asalt staţiunea, iar hotelurile erau pline cu turişti din toată ţara.

În prezent, fluxul de turişti creşte în weekend. Vin oameni chiar şi din străinătate, numai că nu stau prea mult pentru că staţiunea nu oferă mai nimic în domeniul agrementului. Atracţiile sunt doar băile sărate, recomandate bolnavilor de reumatism, şi pensiunile care îşi răsfaţă oaspeţii cu mese tradiţionale şi drumeţii în afara staţiunii.

Staţiunea Sărata Monteoru a ajuns pe harta staţiunilor balneare în 1890, când sfătuit de Dr. Guyenot, medic consultant la Aix des Bains (Franţa), Grigore Constantinescu Monteoru a început amenajarea unui stabiliment balnear de toată frumuseţea, ajutat fiind de arhitectul german Eduard Honzik. 

Grigore Constantinescu Monteoru era de un deceniu proprietarul exclusiv al exploatărilor de petrol de la Monteoru, extracţia făcându-se prin galerii, sonde verticale şi orizontale, a patra de acest gen din Europa.

La 1 iulie 1895, a avut loc inaugurarea oficială a staţiunii balneare cuprinzând nenumărate hoteluri, aşezăminte de tratament, casino şi ştrand, căruia proprietarul îi dorea un viitor de Karlovy Vary.