Seceta impune măsuri speciale în agricultură

Vara anului 2010 va fi una a fenomenelor extreme, cu zile toride şi secetoase, urmate de furtuni şi inundaţii, după cum anunţă meteorologii. Agricultorii din Buzău au intrat în alertă după ce au aflat previziunile sumbre ale meteorologilor, care plasează ogoarele Munteniei pe harta zonei afectate de secetă.

La Mărăcineni, o zonă din cel mai mare bazin legumicol al Buzăului, primul gospodar al comunei spune că de trei zile stă pe câmp, ca să coordoneze repunerea în funcţiune a canalului estic de irigaţii.

Până anul trecut, legumicultorii de aici irigau din butoaie pe care le încărcau cu apă din râul Buzău. La inundaţiile din 2005, debitul mare al Buzăului a adâncit albia iar gura de captare a sistemului de irigaţii a rămas suspendată la trei metri înălţime. Organizaţia utilizatorilor de apă, din zonă, a preluat canalul de irigaţii de la ANIF şi a început să îl reabiliteze.  „Am auzit că va fi secetă şi mă doare sufletul, pentru că văd că deja grădinile oamenilor suferă. Am trimis un buldozer, să niveleze gura de captare, însă i-a ieşit o şenilă şi mai întârzie lucrarea. Mai am un tub spart de înlocuit şi apoi vom avea din nou irigaţii, ca în vremurile bune”, ne-a declarat Constantin Dumitru, primarul din Mărăcineni.

La Smeeni, localitate din Bărăgan, viitorul pare mult mai sumbru din cauză că terenurile nu beneficiază de un sistem de irigaţii. Primarul spune că instituţia sa se va implica în sprijinirea agricultorilor şi crescătorilor de animale, în cazul în care seceta îi va lovi. „La noi se cultivă porumb, rapiţă, floarea soarelui şi pepeni, culturi care au nevoie de apă, pe care sperăm să o avem de la Dumnezeu”, a precizat Nicu Năstase, primarul din Smeeni.

Acesta le promite crescătorilor de animale că, la nevoie, va folosi maşina de pompieri a primăriei pentru a duce apă turmelor şi cirezilor de pe câmp, aşa cum a mai procedat şi în alţi ani.

Coducerea Societăţii de Îmbunătăţiri Funciare le recomandă agricultorilor riverani canalelor de irigaţii să vină deja să încheie contractele pentru udat.
„De obicei se înghesuiau în iulie, dar ar putea veni mai devreme. Pentru porumb, contractul este de aproximatv 200 de lei la hectar, şi include două, trei udări cu câte 500 de metri cubi de apă. La grădini, sunt şase - opt udări la hectar, a câte 600 de metri cubi, costul contractului fiind de 500 de lei”, a declarat Claudiu Carpen, director SNIF Buzău.

Canalul Vest de irigaţii, cel mai mare din Buzău, are 35 de kilometri şi asigură irigarea a 30.000 de hectare de teren. Până acum, s-au încheiat contracte pentru mai puţin de 2.000 de hectare.