Satele din Buzău îmbătrânesc şi mor odată cu locuitorii lor

Cel mai tânăr localnic din Chiperu are 73 de ani

Trei cătune au rămas fără locuitori, în ultima perioadă, iar multe altele îşi trăiesc sfârşitul, fiind ţinute încă în viaţă de puţinii bătrâni care le mai populează. Migrarea tinerilor către zonele mai dezvoltate, unde îşi pot găsi mai uşor o sursă de trai, şi lipsa unor programe reparatorii ale autorităţilor, provoacă depopularea ireversibilă a multor sate.

Statisticienii trag un semnal de alarmă cu privire la depopularea rapidă a micilor aşezări rurale, trei cătune din judeţ figurând în evidenţe cu populaţie zero. Ele au existat până la sfârşitul anilor ’90 cu câte trei, patru familii de bătrâni. Comunităţile s-au împuţinat rapid iar ultimii rămaşi au ales să fugă de izolare şi să se mute în localităţi vecine, pentru a trăi printre semeni de-ai lor.

Grabicina de Sus este una dintre cele trei localităţi care mai figurează doar cu numele, în statistici. Pe locul unde oamenii convieţuiau odinioară au mai rămas pomi, terenuri agricole şi numai o singură clădire mai aminteşte trecătorilor că acolo a existat o comunitate. 

„Oamenii au lăsat biserica în picioare, unde se mai ţin slujbe din când în când pentru morţii care sunt îngropaţi acolo. Cea mai apropiată localitate este Golu Grabicina, la doi kilometri, şi aici s-au mutat ultimii săteni din cătunul Grabicina de Sus”, ne-a declarat Traian Răican, primarul comunei Scorţoasa, pe teritoriu căreia figura cătunul dispărut. 

Poveşti parcă trase la indigo au şi celelalte două sate depopulate în ultimii ani: Brădeanca, din comuna Verneşti, şi Tătuleşti, comuna Padina.

Multe alte sate din judeţul Buzău par a fi ajuns şi ele la apusul existenţei. Mai sunt locuite de câteva familii de bătrâni şi sunt călcate de tineri, foarte rar, doar atunci când copiii îşi vizitează părinţii sau când autorităţile ajung cu diverse probleme administrative. 

La Oleşeşti, comuna Pârscov, niciun copil nu s-a mai născut de patru decenii. Zeci de case zac în paragină, iar cel mai tânăr locuitor din cei nouă, câţi sunt în comunitate, are 58 de ani. Oleşeştiul, ca multe alte sate de deal şi de munte, şi-a pierdut speranţa de viaţă după ce zeci de ani la rând nu s-a mai auzit niciun scâncet de copil. Ivana Istrate are 66 de ani şi, după vârstă, e printre cei mai tineri locuitori. „E grea tăcerea pentru că nu mai ai cu cine să schimbi o vorbă sau cui să-i ceri ajutorul”, spune Ivana.

Preţ de câţiva kilometri de la gospodăria Ivanei nu se mai află nicio locuinţă. Cea mai apropiată se află la peste doi kilometri distanţă. Este o casă cu etaj care aparţine soţilor Toader. „Trăim doar din amintiri şi doar munca de dimineaţă până seară, cu animalele, ne ţine ţine un pic moralul ridicat”, spune Virgil Toader, localnic din Oleşeşti.

Şi localnicii din Chiperu, cătun din comuna Pardoşi, duc dorul unui scâncet de copil.

Mai multe citiţi în săptămânalul ADS Buzău, pe care îl găsiţi la difuzorii de presă din Buzău, la preţul de 0,9 lei.