Revoltător: Cearta cercetătorilor a uscat 80 de hectare de pădure
0410.000 de puieţi de stejar şi frasin, ai unei plantaţii înfiinţate anul acesta, s-au uscat! Timp de trei săptămâni, 150 de oameni au muncit pe brânci, degeaba! Firma care a realizat împădurirea pe banii săi, a abandonat proiectul după ce a constatat că Administraţia Fondului de Mediu nu mai are de gând să deconteze cheltuielile. Proiectul a avut girul Institulului de Biologie din cadrul Academiei Române, dar ulterior Institutul
Autorităţile din Gherăseni au aflat anul trecut, în august, de programul Ministerului Mediu prin care puteau fi accesate fonduri pentru împădurirea terenurilor degradate. Au angajat un proiectant care a făcut şi studiul de fezabilitate, aprobat imediat de minister, după care, în aprilie 2010, au început lucrările.
Peste 150 de oameni au plantat în trei săptămâni puieţi de frasin şi stejar, după reţete impuse de Institutul de Biologie din cadrul Academiei Române. După trei luni, plantaţia de puieţi s-a transformat într-o pădure de buruieni şi ciulini.
„Lucrările au început în primăvară, când s-au plantat 410 mii de puieţi. Sunt bani pierduţi iar în afară de gardul împrejmuitor nu cred că se mai poate recupera ceva", spune Marian Ţintă, viceprimarul comunei Gherăseni
Problemele au început în momentul în care firma care a plantat puieţii a aflat că Administraţia Fondului de Mediu nu mai are de gând să deconteze facturile pentru lucrări. Consiliul Judeţean Buzău, instituţia responsabilă de implementarea proiectului, este prins la mijloc între executantul care îşi cere banii, 1.400.000 de lei, şi finanţatorul, adică Fondul de Mediu, care refuză să mai deconteze.
„Deşi firma executantă şi-a făcut treaba, niciuna dintre cererile de deblocare a banilor, şi au fost două până acum, nu a fost onorată de Fondul de Mediu. Astfel, pentru că nu şi-a primit banii, a abandonat întreţinerea puieţilor", spune Dumitra Drăghici, secretar al Consiliului Judeţean Buzău.
Neplata lucrării are ca argument faptul că, în timpul derulării proiectului, au apărut obiecţiuni cu privire la soluţia tehnică. „Dacă, iniţial, pe studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic şi-a dat avizul Institutul Naţional de Biologie, ulterior, în acest demers a intervenit ICAS-ul, un institut specializat în împăduriri, care a impus alte reguli decât cele convenite iniţial", precizează Dumitra Drăghici.
Mai precis, specialiştii de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) spun că pe suprafaţa de 80 de hectare ar fi trebuit plantaţi puieţi de ulm de Turkestan, glădiţă, frasin de Pensylvania sau sălcioară şi cătină, nicidecum stejar, aşa cum recomandase Institutul de Biologie al Academiei.
Se încarcă comentariile...
