Procesele din spatele primarului sinucigaş

Ion Drăghici fusese mandatat de moştenitorul fostei ferme a partidului din Potoceni să scape de proprietarii caselor construite abuziv.

Fostul primar al comunei Mărăcineni şi-a pus ştreangul de gât, spunând că "a ajuns la apogeu". Sătenii cred că şi procesele pentru evacuarea celor de pe terenul fostei ferme l-au demoralizat.

Ferma de care răspundea Ion Drăghici, primar între 1996 şi 2000, fusese mândria judeţului până la Revoluţie, de aici fiind aprovizionate cu alimente toate localurile de partid din ţară. A ajuns o ruină în primii ani de democraţie, iar vecinii pretind că îi cunosc călăii.

"Aici era vie, ferma partidului, cantină, birouri, era ca o întreprindere. Era crescătorie de vaci de lapte şi porci. Era staţie de prelucrare a laptelui, carmangeria unde se prelucrau renumitele mezeluri de Potoceni, care au fost până prin 1995. După acel an, când au preluat directorii Moşescu şi Carpen, au tăiat tot fierul şi au dat locuri de case abuziv. Şi gardul ni l-a luat. Din carmangerie s-a luat tot. Sera din geamuri, m-a durut sufletul pe mine când s-a demolat. Înainte oferea peste 500 de locuri de muncă, iar acum e cimitir", spune Tudor Mihalcea, localnic din Potoceni.

Un scurt istoric al fostei ferme a PCR ni l-a făcut actualul primar. "După Revoluţie, ferma a fost preluată de Întreprinderea Agricolă de Stat, la începutul anilor ‘90 a fost privatizată prin metoda Mebo de directorul Vasile Moşescu şi apoi a fost vândută afaceristului Titi Carpen, acesta fiind primul proprietar al fostei ferme a partidului", spune Constantin Dumitru, primarul din Mărăcineni.

În perioada de vârf a afacerii, Carpen a înstrăinat mai multe parcele pe care, de-a lungul anilor, au răsărit şase case în stânga fermei. Societatea acestuia a intrat ulterior în insolvenţă iar banca creditoare a scos la vânzare o parte din fermă, care fusese ipotecată. "Am scos la vânzare partea din dreapta a fostei ferme, care nu este în litigiu. Aici se află sediul administrativ, opt grajduri, două magazii mari şi patru hectare de teren", spune lichidatorul Ion Apostol.

Situaţia s-a complicat când a apărut în cărţi un moştenitor al terenului pe care se afla ferma. În demersurile de a recăpăta proprietatea familiei, pierdută la colectivizare, a fost ajutat între 1996 şi 2000 de primarul Ion Drăghici. Moştenitorul a fost pus în posesie, teoretic, pentru că practic terenul fusese vândut bucată cu bucată. Pentru reîntregirea proprietăţii, prin intermediul instanţei, moştenitorul l-a mandatat prin procură notarială pe Ion Drăghici, fostul primar, să se judece cu ocupanţii abuzivi ai terenurilor.

Ion Drăghici a fost primar între 1996 şi 2000

"Acum am aflat şi eu că ne judecam cu domnul Drăghici, Dumnezeu să-l ierte, nu cu moştenitorul. Dar noi nu avem nicio vină, pentru că am cumpărat terenul acum patru ani, cu carte funciară, de la un irakian. Acum doi ani am construit casa şi acum ne trezim că nici autorizaţie de construcţie nu putem scoate. Aici au mai luat teren un preot, e una începută a unui domn de la Poştă, vreo şase case în total", spune Vandana Culea, proprietara uneia dintre parcelele fostei ferme.

Oamenii cred că şi presiunea acestei misiuni ingrate l-ar fi demoralizat pe fostul primar. Acesta s-a spânzurat marţi, de creanga unui nuc, după ce a scris în bileţelul de adio că "a ajuns la apogeu".