Portret/ Marius Constantinescu este veteranul arheologilor din Buzău
0A început ca voluntar în anii ’60, la deschiderea mai multor şantiere arheologice din judeţ, iar acum este cel mai bătrân istoric şi arheolog din Buzău.
Doctorul Marius Constantinescu, omul care de peste 40 de ani cercetează
măruntaiele pământului pentru a povesti lumii întregi istoria
înaintaşilor de pe plaiurile judeţului Buzău, a copilărit chiar lângă
tezaurele din Pietroasele, acolo unde în anul 1837 a fost descoperit
tezaurul „Cloşca cu Puii de aur”.
“Am crescut lângă gura plitei din casa părintească de la Pietroasele,
unde am avut ocazia să ascult poveştile bunicilor şi ale oamenilor din
comună despre comorile ascunse de mii de ani pe dealurile de acolo. De
mic am fost fascinat de istorie şi de mister şi mi-am dorit să aduc la
lumină o parte din istoria locului”, îşi aminteşte Marius Constatinescu.
Meseria de istoric şi-a început-o din anul 1961, pentru ca trei ani mai
târziu să ia contact cu lumea arheologiei. „Am început ca profesor de
istorie în comuna Florica. Acolo l-am întâlnit pe Victor Teodorescu, de
la Muzeul din Prahova, venit să verifice informaţiile furnizate de nişte
săteni, care descoperiseră în grădină un mormânt din secolul patru.
Mi-a stârnit foarte tare interesul. După aceea m-au preocupat metodele
prin care se datează astfel de descoperiri şi am învăţat foarte multe
din domeniul arheologiei. În momentul în care am terminat facultatea de
istorie aveam deja un bagaj solid în domeniu,” povesteşte Marius
Constantinescu.
Ucenicie sub bagheta unor maeştri
Marius Constatinescu povesteşte că a avut parte de ajutorul unor
somităţi în domeniu. „Din 1972 am început colaborarea la şantierul de la
Cârlomăneşti, sub conducerea porfesorului Babeş. În 1973 am intrat în
colectivul şantierului arheologic de la Pietroasele, sub bagheta
profesorului Gheorghe Diaconu. Apoi am mai avut o experieneţă
interesantă tot în anii ’70, când am lucrat câteva luni la muzeul de
istorie şi arheologie din Prahova, unde am învăţat modul de abordare şi
interpretare a unei descoperiri”, spune Marius Constatinescu.
Adeptul metodei germane
Marius Constatinescu mai povesteşte că de-a lungul carierei a aplicat
metoda de cercetare germană în arheologie despre care spune că este
infailibilă dacă este aplicată corect. „Toţi maeştrii mei au fost elevii profesorului Nestor care le-a
împărtăşit metoda germană de cercetare pe care am aplicat-o şi eu de-a
lungul carierei. Este o metodă riguroasă şi foarte productivă, care
nu-ţi permite să greşeşti în ccea ce priveşte recuperarea materialelor,
consemnarea informaţiei sau interpretarea şi punerea în valoare a
rezultatelor obţinute”.
Întrebări şi răspunsuri
Care a fost prima întâlnire cu o comoară arheologică?
"Prima întâlnire cu o comoară adevărată a fost în copilărie. Băiatul
fierarului din Ochiul Boului, Mitică Neamţu, a decoperit o căldăruşă cu
bani de aur şi a venit la părinţii mei să le arate. Această întâmplare
mi-a marcat copilăria şi cariera".
Care au fost descoperirile importante din carieră?
"Am făcut primele cercetări independente la Izvorul Dulce, unde am
descoperit o aşezare din secolul doi-trei, inclusiv un cuptor de ars
ceramică, unic în Buzău. Am descoperit apoi la Sărăţeanca un mormânt din
epoca fierului, din secolul 8-7 î.e.n. Apoi, am descoperit la Ulmeni
un mormânt carpic şi vestigii ale locurilor din secolul patru".
Ce-i place?
"Îmi place foarte mult să călătoresc. Am văzut cam toată Europa şi o bună
parte a zonei asiatice din Rusia. Îmi place foarte mult sportul, mai
ales fotbalul. Am fost în lotul de gimnastică a României. În timpul
liber îmi place foarte mult să meşteresc la tot felul de obiecte".
Ce nu-i place?
"Nu-mi mai place politica pentru că în aceast moment nu se mai poate
discuta în acest domeniu. Nu-mi place să merg la sapă. Nu suport
umezeala la picioare pentru că am rămas cu o sensibilitate în urma
săpăturilor arheologice. Nu-mi plac oamenii care au făcut turnătorie la
securitate".
Profil
Născut: 1 august 1943
Studii: Facultatea de Istorie Iaşi, doctorat în 1999
Familie: divorţat, doi copii