Nicolae Cîrstoiu, inginerul contaminat cu „microbul” electronicii

Pasiunea faţă de aparatura electronică de tot felul l-a contaminat încă de mic pe inginerul Nicolae Cîrstoiu. La un moment dat a ales să facă din acest hobby o meserie.

Deşi ocupaţia de depanator TV poate fi considerată de unii de-a dreptul desuetă la finele anului 2009, pentru inginerul Nicolae Cîrstoiu această meserie reprezintă activitatea de bază din care reuşeşte să supravieţuiască într-o societate suprasaturată de produse Hi-Tech.
Electronistul Nicolae Cîrstoiu, omul care meştereşte cât e ziulica de mare într-un atelier din cartierul Micro 14, povesteşte că dragostea pentru echipamentele electronice i-a fost insuflată de doi oameni.

„Am fost contaminat cu acest microb în clasa a şasea de către profesorul de matematică, domnul Găitanovici. El era un pasionat al construcţiilor de aeromodele, navomodele şi montaje electronice. Asta se întâmpla undeva prin 1971. Acesta a fost un prim punct de plecare, un om, un jalon în viaţa mea. Celălalt om important a fost un alt profesor, Alexe de la Casa Pionierilor. El lucrase ca depanator TV în anii 60, iar în anii 70 era instructor la acest centru pentru copii. M-am simţit atras de partea tehnică a diverselor aparate şi mecanisme, şi aşa a început totul”, Nicolae Cîrstoiu
Pasionat şi de maşini

În paralel cu clubul de radioelectronişti pe care îl frecventa ca elev, inginerul Nicu, cum îi spun apropiaţii, participa şi la cineclubul Casei Pionierilor unde a învăţat tehnicile de realizare a filmelor şi fotografiilor.

Pe de altă parte şi clubul de karting, care funcţiona în aceeşi instituţie, a devenit un reper pentru  Nicolae Cîrstoiu.
„Fiind la acest centru de instruire, sigur că îi vedeam pe ceilalţi copii cum meştereau la karturile lor. Atunci au început să-mi placă maşinile şi motoarele de tot felul. Acum am şi o maşină modernă dar îmi place să circul tot cu bătrânul Oltcit. Am făcut o pasiune pentru acestă marcă de maşină”, mărturiseşte Cîrstoiu.

A up-gradat un televizor pe lămpi
Ceea i se preda la cercul de radioelectronică, încerca să pună în practică acasă. Aşa se face că, rând pe rând, au fost sacrificate „cauzei” aparatul de radio şi televizorul pe lămpi. „Din nefericire, aparatul radio n-am mai reuşit să-l repar după ce l-am demontat şi taică-miu a trebuit să cumpere unul nou cu tranzistori. Dar în timp m-am perfecţionat şi, la un moment dat, clasicul televizor pe lămpi a devenit peste noapte unul foarte modern. Am renunţat la mai multe tuburi catodice pe care le-am înlocuit cu cicuite integrate la partea audio iar cu diodele înseriate am înlocuit o lampă de tensiune. Aşa se face că acest televizor nu mai avea la un moment dat decât trei lămpi catodice”, îşi aminteşte amuzat bărbatul.

Întrebări şi răspunsuri
Vă pare rău că dispar televizoarele cu tub?
„Sigur că îmi pare rău. Ele aparţin tinereţii mele şi am o anumită nostalgie. Dar sigur că viaţa şi tehnica progresează şi trebuie să ne adaptăm tot timpul. Saltul tehnologic pe care omenirea l-a făcut în ultimii 10 ani se compară cu primul pas al omului pe Lună. Atât de mult a avansat tehnologia.”
Care va fi viitorul meseriei de depanator TV?
„Meseria noastră probabil că nu va dispărea dar cert este că trebuie să facem eforturi să ţinem pasul cu tot ceea ce se întâmplă în lumea tehnicii în momentul de faţă. Ca viitor s-ar putea ca electronica auto să ne dea o pâine bună de mâncat.”

Ce-i place?
„Îmi plac maşinile foarte mult. Oltcit-ul este dragostea mea şi cu el merg prin oraş. Pe de altă parte îmi plac foarte mult călătoriile. De-a lungul anilor am fost prin Polonia, Ungaria şi Turcia. Îmi plac vacanţele liniştite la mare.

Ce nu-i place?
„Nu-mi place aglomeraţia şi nici zgomotul mare. Nu-mi place aparatura electronică de proastă calitate şi mai ales faptul că nu se mai dă atenţie niciunui produs. Nu-mi plac ierarhiile şi nici politica. N-am fost niciodată şef şi nici n-am fost membru vreunui partid.

Profil
Data naşterii: născut la Buzău pe 11.08.1959
Căsătorit, 1 copil,
Absolvent al „Universităţii din Braşov”, secţia electrotehnică, promoţia 1984