Buzău: Mariana Răducan a plecat din orfelinat si a urcat pe podium

Tânăra este una dintre sportivele care au adus Buzăul în fruntea boxului feminin. Chiar dacă nu a reuşit încă să ia medalia de aur, întotdeauna s-a întors acasă cu premii importante.

Acum, la 27 de ani, luptă din răsputeri să ajungă pe primul loc măcar o singură dată, înainte de a fi nevoită să se retragă din lumea boxului. ”Cel mai mult îmi doresc acum ca măcar o dată să iau aurul, iar atunci când urc pe podium să îmi aud imnul. Apoi pot să mă retrag în voie”, mărturiseşte Mariana Răducan.

A început să facă box dintr-o glumă. Îşi aminteşte cum a plecat într-o zi de la şcoală, împreună cu alte trei colege, la o plimbare în Crâng. Acolo au întâlnit câţiva băieţi care boxau deja. „Ne-am ţinut după băieţi şi am ajuns la club. Acolo ne-am întâlnit cu domnul Voicilaş şi l-am întrebat dacă pot boxa şi fetele, iar el mi-a răspuns afirmativ. Numai că prima dată el a crezut că eu sunt băiat şi nu înţelegea de ce îl întreb de fete. După această discuţie, la câteva zile am venit la primul antrenament”, ne-a spus pugilista.

Încă de mică a fost abandonată de către mama sa şi a fost crescută într-un centru de plasament din Buzău. Recunoaşte că nu a avut o viaţă uşoară, însă de când s-a apucat de box, din 1999, destinul ei s-a schimbat radical. „Când eram la Casa de Copii, mă gândeam că, după ce o să termin şcoala, voi ajunge pe drumuri. Acum, de când boxez, viaţa mea e mult mai bună, pot să zic că mă descurc şi cu banii şi toate i le datorez în primul rând antrenorului nostru, domnul Voicilaş”, spune Mariana.

În 2001 mergea deja la primul său concurs naţional desfăşurat la Sighetul Marmaţiei, unde a luptat chiar împotriva colegei sale de club, Camelia Negrea. Mariana nu a reuşit să o învingă pe prietena ei şi s-a plasat pe locul al doilea. „Nu mi-e greu să lupt contra colegelor mele pentru că în afara ringului suntem prietene, iar ring duşmani. Acesta este singurul mod prin care noi putem lupta una împotriva celeilalte”, mărturiseşte pugilista. Până acum a fost de cinci ori vicecampioană naţională şi a câştigat trei medalii de bronz.

De-a lungul timpului a strâns 14 medalii şi peste 30 de diplome atât la concursurile naţionale, cât şi internaţionale. În prezent, Clubul Sportiv Municipal (CSM) este pentru Mariana şi loc de muncă, şi de antrenament. „Acum sunt angajată la CSM ca îngrijitoare, unde fac treabă dimineaţa, iar după ce termin intru în sala de antrenament. Clubul este locul în care îmi petrec mai tot timpul şi este locul cel mai drag mie”, mărturiseşte Mariana Răducan. În viitor şi-ar dori să devină antrenor sau arbitru, iar dacă ar avea banii necesari şi-ar deschide chiar un club.
Întrebări şi răspunsuri

Care a fost cel mai frumos moment din viaţa ta?
Cea mai fericită am fost atunci când am urcat prima dată pe podium, era un lucru la care nu mă aşteptam înainte să plec la concurs. Iar atunci când mi-au dat medalia, am plâns de fericire. Viaţa grea mă făcuse să fiu cam pesimistă, iar atunci era primul moment în care eram fericită cu adevărat.

Ai fost vreodată respinsă din cauză că ai crescut la orfelinat?
Mi s-a întâmplat când m-am dus să ma angajez prima dată la o croitorie. La început am vorbit cu patronul, totul mergea bine, apoi i-am zis că am crescut într-un centru de plasament, iar el a spus că nu are încredere că eu sunt muncitoare dacă am crescut acolo şi nu m-a mai angajat.

Ai bătut vreodată vreun băiat care ţi-a vorbit sau s-a purtat urât?
Nu am bătut niciunul pe stradă, i-am ameninţat că voi suna la poliţie, dar în timpul liceului mai dădeam în câte unul care se purta grosolan.

Ce îi place?
În afară de box, îmi place să joc fotbal şi să mă uit la televizor la toate sporturile. Nu cred că există vreunul care să nu îmi placă deloc şi tocmai de-aceea încurajez oamenii să facă mişcare, pentru că te menţine tânăr şi sănătos. În plus, îmi place foarte mult să mă plimb în aer liber.

Ce nu îi place?
Nu îmi plac oamenii pentru că au devenit foarte invidioşi. Am întâlnit foarte mulţi care nu credeau în forţa mea pentru că proveneam din orfelinat. Nu îmi mai plac femeile care îşi abandonează copiii, iar eu cunosc cât de greu este să creşti fără mamă.

Profil
Născută: 8 august 1982, Săhăteni, judeţul Buzău
Ocupaţie: pugilistă la CSM Buzău
Familie: necăsătorită