Georgeta Ivănuş: Este speranţa bucătăriei buzoiene
0
Şi-a descoperit din fragedă copilărie talentul de a prepara bucatele alese care fac deliciul gurmanzilor împătimiţi. A fost încurajată de familie şi de cei patru fraţi să se perfecţioneze în arta culinară şi încă de pe băncile liceului a devenit un bucătar desăvârşit.
La numai 30 de ani Ivănuş Georgeta se poate lăuda cu o experienţă demnă de invidiat în lumea bucătarilor cu ştate.
Cursul de perfecţionare la şcoala celebrului bucătar italian Antonio
Passarelli i-a adus rapid celebritatea iar acum clienţii se înghesuie
să guste din bucatele preparate cu mult suflet de Georgeta.
Bucătarul familiei de la 10 ani
Primul om care a iniţiat-o în tainele bucătăriei româneşti a fost
bunica sa. Georgeta mărturiseşte că după câteva luni petrecute zi de zi
cu bunica sa în bucătărie a ajuns să gătească pentru toată familia. “După ce bunica mea mi-a îndrumat primii paşi în arta culinară am
început să improvizez din ce avem prin casă. Le făceam celor 3 surori
şi fratelui meu, tot felul de prăjiturele, pizza şi alte preparate
simple dar bune.Tot bunica m-a învăţat primele trucuri ale unui
bucătar. Spre exemplu mi-a spus că ficăţeii trebuie opăriţi înainte de
a fi preparaţi pentru că altfel se sfarâmă. Am fost lăudată întotdeauna
de familie pentru talentul meu”, mai spune Georgeta.
Primele experimente culinare, în liceu
După ce colegii de liceu ai Georgetei au aflat depre pasiunea ei pentru bucătărie, experimentele culinare s-au ţinut lanţ. “Am devenit bucătarul lor şi experimentam pe ei tot felul de reţete.
Stăteam cu gazdă undeva în Buzău cu mai multe colege de-ale mele. Ele
mă corectau dacă lipsea vreun ingredient dar de cele mai multe ori erau
satisfăcute de reţetele pe care le preparam. Colegii îmi cereau să le
prepar paste cu mult sos, pui la ceaun cu mămăliguţă sau pizza pe care
o făceam după o reţetă specială. Sinceră să fiu atunci nu mă gândeam că
voi ajunge un bucătar profesionist”, povesteşte Georgeta.
Un concurs între bucătari i-a marcat destinul
Imediat după terminarea liceului Georgeta Ivănuş a avut ocazia să vadă
la lucru mai mulţi bucătari profesionişti care participau la un concurs
desfăşurat la Bacău.
Atunci i-a trecut pentru prima dată prin minte că ar putea să-i depăşească dacă şi-ar mobiliza puţin forţele. “Atunci m-am ambiţionat dintr-o dată şi mi-am propus să devin bucătar
profesionist. Începutul a fost mai dificil pentru că nimeni nu-ţi
acordă încredere de prima dată. M-am angajat la bucătăria unui hotel
din Buzău şi făceam iniţial munca de jos. Spălam vase şi îi ajutam pe
bucătarii mai bătrâni. Dar nu m-am chinuit degeaba. În 3-4 luni le-am
furat meseria cum s-ar spune. Bucătarii de acolo au observant că îmi
place meseria. Am avut noroc pentru că erau oameni foarte cumsecade şi
îmi răspundeau la toate întrebările pe care le puneam” mărturiseşte
bucătarul Georgeta Ivănuş.
Întrebări şi răspunsuri
Care a fost cel mai important moment din cariera dumneavoastră?
“Un moment decisiv în cariera mea a fost plecarea la specializare în
cel mai mare restaurant din Timişoara. Acolo l-am avut ca maestru pe
unul dintre cei mai buni bucătari din România, italianul Antonio
Passarelli. Îl ştiam doar de la o emisiune de la tv, unde pregătea
preparate în direct. Pentru mine acest om era un idol al bucătarilor.
Acolo am învăţat să prepar fructele de mare, diverse sortimente de
paste şi sosuri pentru muşchiul de vită".
Care sunt cele mai complicate feluri culinare pe care le preparaţi?
“Cele mai complicate preparate sunt cele în care m-a iniţiat maestrul
Antonio Passarelli. Bucătăria italiană este foarte strictă. La început
mi se părea ceva greu de atins, greu de învăţat. Rissotto spre exemplu
este un fel de mâncare foarte complicat pe care nu-l face orice
bucătar. În bucătăria românească tot ce se greşeşte se mai poate repara
dar în cea italiană o greşeală compromite toată reţeta şi tot gustul”
Ce-i place?
“Îmi place foarte mult să-mi petrec timpul liber cu băieţelul meu. Îmi
place să citesc literatură gastronomică. Îmi plac foarte mult
călătoriile la munte şi la mare.Îmi plac foarte mult mâncărurile
picante. Îmi place să combin bucătăria românească cu cea italiană”
Ce nu-i place?
“Nu-mi place minciuna şi nu support oamenii invidioşi. Nu-mi place
politica şi nici disputele pe acestă temă. Nu-mi plac mâncărurile grase
şi prost gătite. Nu suport superficialitatea într-o anumită meserie”.
Profil
Născută la data de 24.10.1979 în comuna Tisău, judeţul Buzău
Divorţată un copil
Absolventă a Liceului cu profil Economic din Buzău şi a Şcolii de Bucătari Antonio Passarelli
Se încarcă comentariile...
