Cezar Ionescu, arbitrul care vrea în Liga Campionilor

Profesorul de sport de la Liceul cu Program Sportiv, buzoianul Cezar Ionescu, este de doi ani unul dintre puţinii arbitri care merită să împartă dreptatea în cea mai tare ligă de fotbal a ţării. Şi-a propus să ajungă arbitru de Champions League.

Cezar Ionescu a pus prima oară  piciorul pe minge la vârsta de cinci ani, la Centrul Olimpic din Buzău, unde i-a avut profesori pe Ion Neculce şi apoi chiar pe tatăl său, Mimi Ionescu. A continuat să practice fotbalul şi în adolescenţă iar la liceu a practicat în paralel şi handbalul.

Tânărul a mers la facultate cu un important bagaj de experienţă în sport, care l-a ajutat să urce repede în ierarhiile şcolii. „În 1996 am intrat printre primii la Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti şi încă din primul an de facultate am început să arbitrez meciuri de fotbal”, spune Cezar Ionescu.

În paralel cu facultatea, Cezar a urmat cursurile şcolii de arbitraj din Buzău, unde i-a avut lectori pe Mircea Niţoiu şi pe regretatul George Ene. „Am arbitrat mai întâi la juniori apoi am crescut uşor către ligi mai bune. În 98 am promovat la judeţean, apoi în 2000 am abolvit examenul de categoria întâi. În 2003 am ajuns în liga a treia unde am stat patru ani, am arbitrat apoi un an la liga a doua iar în prima ligă de fotbal am ajuns în urmă cu doi ani şi jumătate”, îşi aminteşte Cezar Ionescu.

A păşit în lumea bună  a arbitrilor la un meci între C.S.Otopeni şi Gaz Metan Mediaş. „Cu cât urci în ierarhie, cu atât îţi este mai uşor să gestionezi o partidă, chiar dacă meciurile sunt mai dificile. Ai parte însă de o presiune uriaşă din partea presei, a publicului mult mai numeros, care te critică pentru fiecare decizie. Ştii că asupra ta sunt îndreptat atât privirile unor specialişti dar şi zece camere de filmat”, spune Cezar.

De curând a arbitrat partida dintre Pandurii Târgu Jiu şi Steaua Bucureşti, unde a dovedit că  poate fi dur cu jucătorii indiferent de numele acestora. „Am avut două eliminări. Lui Ovidiu Petre i-am dat direct cartonaş roşu pentru atac violent asupra adversarului iar unui jucător de la Pandurii, pentru cumul de cartonaşe. Mi-au fost aduse reproşuri pentru unele decizii însă după ce am revăzut meciul pe DVD m-am liniştit”, mărturiseşte arbitrul de liga întâi.

Îşi înregistrează meciurile pe DVD, după care le vizionează singur. „Numai la meciurile mele mă uit, ca să analizez şi apoi să deybat cu şefii mei, colegii, care îmi spun dacă am avut probleme de plasament. La alte emisiuni nu mă uit, fiindcă mă încarc negativ. Prefer să văd filme sau alte emisiuni deconectante”, spune Cezar Ionescu.

Cezar Ionescu este şi profesor de fotbal

Când nu este arbitru, Cezar Ionescu este profesor de fotbal la Liceul cu Program Sportiv. „Am două grupe de copii, de 13 şi 17 ani, şi am şansa să scot cel puţin şapte jucători de top din ei. Avem contract cu CSM Râmnicu Sărat unde o să îi promovăm după terminara şcolii”, spune antrenorul de fotbal Cezar Ionescu.

Ce îţi place? „Îmi plac sporturile de echipă foarte mult şi mai plăcut e dacă  se şi marchează în aceste jocuri. Îmi place la fel de mult, atunci când am liber, să merg la pescuit, la vânătoare, să plec în excursii cu soţia. Şi, bineînţeles, o să îmi mai placă să îmi cresc băieţelul care se va naşte în curând”.

Ce nu îţi place? „Urăsc toate discuţiile care apar la finalul meciului atât din partea oamenilor de fotbal, cât şi de la simpli privitori. Nu o să uit niciodată, poate doar când voi ieşi din arbitraj, criticile pe nedrept ale celor de la Unirea Urziceni, după supercupa cu CFR Cluj. Nu îmi plac promisiunile în van, minciunile pe faţă”.

Întrebări şi răspunsuri:

Ce îi trebuie unui arbitru ca să ajungă sus? „Trebuie să fie echilibrat, să aibă o bună pregătire fizică şi în primul rând să fie echidistant. Eu, de exemplu, ca să nu fiu subiectiv, după ce aflu de pe site-ul Comisiei Centrale de Arbitri ce meci mi-a fost repartizat încetez să mai citesc presa de sport şi nu mai răspund la telefon, decât la numerele pe care le cunosc”.

Care sunt planurile de viitor? „Prin muncă şi prestaţii bune vreau să ajung cât mai repede pe lista arbitrilor FIFA şi pot spune că îi am modele în traseul meu pe Cristi Balaş şi Ovidiu Haţegan, pe care îi consider cei mai buni arbitri de la noi. Apoi, dacă ajung arbitru FIFA, voi activa până la vârsta de 45 de ani. Asta îmi doresc”.

PROFIL

Data naşterii - 30 ianuarie 1978, în municipiul BuZău

Profesia – profesor de sport LPS BuZău şi arbitru Liga I

Familie: căsătorit, aşteaptă  un copil