Buzău: Populaţia respinge megajudeţele! Cei care au trăi în perioada Buzăului ca raion al regiunii Ploieşti spun că acele vremuri nu trebuie reînviate

Fostele judeţe Buzău şi Râmnicu Sărat

Vârstnicii care au trăit şi în alte sisteme de organizare administrativă, dar şi istoricii, sunt cei mai mari critici ai proiectului de regionalizare.Reforme administrative au fost numeroase de-a lungul secolului trecut, iar martori ai transformărilor de graniţe, înfiinţări de ţinuturi sau raioane, sunt încă destui în Buzău. Ei şi istoricii sunt principalii critici ai proiectului de reorganizare a ţării în opt regiuni pentru c

Bătrânii îşi aduc aminte, într-o notă sumbră, de anii în care Buzăul era un simplu raion al regiunii Ploieşti. Dragomir Buturugă a fost primar la Bisoca între 1967 şi 1989.

Îşi aminteşte că în lupta cu vecina Jitia, pentru adjudecarea unei mănăstiri, a fost nevoit să bată de foarte multe ori drumul până la Ploieşti, adică peste 300 de kilometri dus – întors, ca să întocmească probatoriul. „Toate hărţile cadastrale, toate documentele, erau la Ploieşti, unde era reşedinţa regiunii”, ne-a spus fostul primar Buturugă.


Buzăul s-a desprins de regiunea Ploieşti la reforma din 1968, devenind judeţul cu graniţele de astăzi, după ce a înglobat şi fostele raioane Râmnicu Sărat şi Pogoanele. „Varianta aceasta de regionalizare este o tâmpenie, eu cred că forma administrativă actuală este cea mai pliată pe realităţile istorice şi sociale. Poate doar comasarea a două judeţe ar fi mai acceptabilă, nicidecum constituirea acestor megajudeţe”, a spus istoricul Marius Constantinescu.

Puţini sunt tinerii care ştiu că de-a lungul istoriei, până la jumătatea secolului 20, Buzăul şi Râmnicu Sărat au avut destine separate.

Sunt destui râmniceni şi astăzi care trăiesc cu convingerea că după, desfiinţarea judeţului lor, oraşul a stagnat, fiind eclipsat de reşedinţa de judeţ unde erau pompate toate fondurile.

Experienţa trăită îi face pe mulţi vârstnici din Râmnicu Sărat să creadă că vor avea de suferit  odată cu reorganizarea ţării în opt regiuni. „O să fim cătune, nu oraşe, şi Buzăul, şi Râmnicu Sărat”, ne-a spus râmniceanca Valeria Popa.

„În acea perioadă, cele mai afectate erau autorităţile locale pentru că relaţia lor era cu administraţia regiunii, cea care aproba fonduri. În schimb, cetăţenii aveau la dispoziţie, aproape, instituţii raionale, unde puteau obţine autorizaţii sau legalizări”, ne-a declarat istoricul Valeriu Nicolescu.