Buzău: Machete de colibe geto-dacice şi fragmente de coifuri romane, expuse la Muzeul Judeţean

Primii vizitatori au apărut la expoziţie

Pentru prima oară, buzoienii au şansa să vadă cu ochii lor vasele din care mâncau strămoşii geto-daci, bijuteriile pe care le purtau contemporanele regelui Burebista, machete de locuinţe şi piese ale unor uniforme romane.

Muzeul Judeţean a amenajat recent într-una dintre sălile de la etaj o expoziţie de arheologie, cu tema „Dacii, la curbura Carpaţilor", care cuprinde zeci de piese aduse de la Muzeul Brăilei, Muzeul din Braşov, Muzeul din Sfântu Gheorghe şi Muzeul Judeţean Buzău. „Cele mai multe piese au fost descoperite la Cârlomăneşti şi Gruiu Dării şi datează din secolele unu, doi înainte de Hristos şi secolul unu, după Hristos. De la Cârlomăneşti avem ceramică, iar cea mai reprezentativă este statueta Lupul, care era un animal important pentru daci. Fragmente de piese zoomorfe, precum mistreţi sau cornute, sunt prezente în multe aşezări dacice", ne-a declarat arheologul Daniel Costache.

Printre exponate se află şi obiecte care constituie adevărate izvoare istorice. „În expoziţie se află un fragment dintr-o uniformă romană, mai precis, o apărătoare de ceafă de la un coif, pe care s-a păstrat o inscripţie vizibilă cu numele proprietarului. Se numea Cornelius Augustus şi e posibil să fi fost un militar din legiunile romane sosite la nord de Dunăre. O piesă la fel de importantă o reprezintă un fragment ceramic pe care s-a păstrat o inscripţie, respectiv basileos, după care urmează litera B care e posibil să provină de la Burebista", ne-a declarat Cătălin Dinu, arheolog la Muzeul Judeţean Buzău.

Vasele din ceramică şi bijuteriile sunt şi ele prezente în expoziţia deschisă la etajul Muzeului Judeţean. Plasate într-un anumit context, acestea le oferă istoricilor date importante despre modul de viaţă al strămoşilor noştri. „Plecând de la aceste obiecte, putem trage concluzia, de exemplu, că activitatea de bază ar fi fost agricultura şi creşterea animalelor. Iată că avem şi un cult al frumosului, după podoabele descoperite. La fel, aceste statuete zoomorfe ţin şi ne dau info despre religia comunităţi geto-dacice. Mai avem macheta unei case specifice populaţiei din această zonă, de acum două milenii. Materialul preponderent erau lemnul şi piatra. În aceste replici se văde că acoperişul era din lemn iar structura era din piatră cu pământ şi nu întâlnim mortar, ca la romani, ne-a spus arheologul Cătălin Dinu.

Primii vizitatori au fostz mulţumiţi de expoziţie. „Nu cred că au mai fost expoziţii asemănătoare şi chiar eram curios să văd cu ce unelte lucrau dacii, din ce mâncau sau beau", ne-a spus Florin Roşu, vizitator. Expoziţia este deschisă de marţi până duminică, între orele 9 şi 17, şi va dura până în luna ianuarie.