În viitor, vom circula pe sub pământ

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dezvoltarea transportului public merge pe varianta metroului

Vrem-nu vrem, în viitor va trebui să lăsăm deoparte maşina personală şi să ne îndreptăm către transportul în comun, şi nu către cel de suprafaţă, ci către transportul subteran. Aşa se întâmplă în toate marile capitale europene, iar Bucureştiul nu va face excepţie. Dar nu în condiţiile în care arată acum, pentru că va fi nevoie de o dezvoltare radicală în măruntaiele pământului. Dacă toate proiectele pe care mizează municipalitatea şi Metrorex vor primi undă verde de la instituţiile finanţatoare, extinderea liniilor subterane de transport va costa nu mai puţin de 3 miliarde de euro.
Oraşul creşte pe zi ce trece. Nu acelaşi lucru se poate spune despre transportul public, mult subdimensionat faţă de necesităţile reale ale Capitalei.
În ciuda disputelor de idei dintre cei care s-au perindat la conducerea Bucureştiului, actuala structură de conducere a municipalităţii consideră că metroul va deveni principalul mijloc de transport în comun în câţiva ani. Pentru dezvoltarea liniilor de metrou, Adriean Videanu, primarul Capitalei, vede mai multe "incizii" în subteran: una de la Gara de Nord la Otopeni şi alta din Drumul Taberei până în cartierul Pantelimon, lângă hipermarketul Cora. El este de părere că trenurile ar trebui să facă opriri mai dese pe noile linii de metrou. Cu alte cuvinte, staţii mai apropiate, la distanţe mai mici de 1,2-1,3 km una de alta, aşa cum este configuraţia actuală a reţelei subterane. "Aceste două magistrale sunt prioritare pentru dezvoltarea transportului public şi pentru fluidizarea traficului din oraş. Prima este importantă pentru că va asigura accesul facil către principala poartă de ieşire din ţară, iar a doua va lega două cartiere mari, cu o populaţie de peste 300.000 fiecare", a declarat, pentru Adevărul, edilul-şef al Capitalei, Adriean Videanu.
Cu metroul din Ghencea la Universitate, în 2012
Deocamdată însă, legătura cu aeroporturile Otopeni şi Băneasa pe sub pământ se află abia în faza de studiu de fezabilitate, care prevede două soluţii posibile, explică Liviu şoavă, directorul general al Metrorex. Una dintre variante va asigura legătura de la staţia 1 Mai pe magistrala IV, iar a doua, de la Piaţa Victoriei. Lungimea totală a noului tronson va fi de 14 km, cale de 14 staţii. "Lucrurile ar putea să nu rămână bătute în cuie, având în vedere că întreaga zonă este într-o modificare continuă", explică şoavă. Investiţia se va ridica la suma de 700-800 milioane de euro, după calculele Metrorex, însă finanţarea nu este încă asigurată. Magistrala V - legătura dintre cartierele Drumul Taberei şi Pantelimon este mult mai aproape de realizare, iar finanţarea a fost solicitată deja Ministerului Finanţelor Publice, prin intermediul unui memorandum. Noua magistrală va fi împărţită pe două tronsoane, lucrare estimată la 1 miliard de euro. Banii vor asigura atât construcţia, cât şi materialul rulant necesar. Primul tronson va pleca din Drumul Taberei până la Universitate, pe o distanţă de 9 km, iar al doilea tronson se va întinde pe 7 km, ceea ce înseamnă un total de 19 staţii. "Dacă se va asigura finanţarea, toate procedurile vor fi demarate anul viitor, iar primul tronson va fi operaţional în 2012", spune şoavă. Acestea sunt cele mai optimiste estimări, pentru că totul depinde de realizarea la timp a licitaţiilor.
Cu metroul spre Autostrada Soarelui
Alte proiecte de dezvoltare a metroului vizează extinderea magistralelor I şi III, care vor adăuga alte trei staţii de metrou, de la Nicolae Grigorescu 2, cu trecere prin 1 Decembrie şi Policolor, punctul terminus fiind Linia de Centură. Anul trecut au fost realizate lucrările de structură pe acest tronson, în valoare de 33 milioane de euro, iar punerea în funcţiune costă alte 35 milioane de euro. În privinţa surselor de finanţare, jumătate din aceşti bani provin de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), iar cealaltă jumătate de la Metrorex. Noul tronson va avea 4,7 km şi 4 staţii, urmând să fie dat în folosinţă în primăvara anului 2008. Ca şi în cazul celorlalte proiecte, termenul este unul optimist, numai lucrările efective necesitând o perioadă de 9-10 luni. "Totul este condiţionat de modul de desfăşurare a licitaţiilor şi a tuturor procedurilor de achiziţie publică. Abia s-a semnat acordul de finanţare, care nu asigură finalizarea tuturor lucrărilor. Mai urmează punerea în funcţiune", spune Liviu şoavă.
Un alt proiect care va asigura dezvoltarea reţelei de metrou se referă la extinderea magistralei IV cu încă două staţii, de la 1 Mai la Parcul Bazilescu. Investiţiile de pe acest tronson se ridică la 44 milioane de euro, iar lucrările vor fi finalizate abia în 2010.
Din Rahova, underground
Desigur, dezvoltarea metroului bucureştean nu se opreşte aici. Autorităţile văd şi o a şasea magistrală în subteran, deocamdată doar o idee. Magistrala VI va face legătura între cartierul Rahova, trecând prin centrul oraşului, şi cartierul Colentina. Mai departe, linia va merge spre Voluntari, care între timp va face parte integrantă din Bucureşti. Nu în ultimul rând, oficialii Metrorex mai discută şi despre semiinelul de sud, dintre Crângaşi şi Nicolae Grigorescu, care va întregi magistralele existente şi va crea astfel un inel mare de linii subterane în Bucureşti.
Videanu aşteaptă vremuri mai bune
Cu asemenea proiecte, pe autorităţile de la Primăria Capitalei nu le aşteaptă vremuri uşoare, mai ales că preluarea metroului este unul dintre obiectivele municipalităţii. Iar întreţinerea unui asemenea sistem de trafic va costa sume foarte mari, bani pe care Primăria Capitalei încă nu îi are. "Preluarea metroului în subordinea municipalităţii se va face într-un orizont de timp mai îndepărtat, prin intermediul Autorităţii Metropolitane de Transport. Acum nu ne putem permite să o facem, pentru că aceasta ar însemna să acordăm subvenţii de la bugetul local", explică Adriean Videanu. Cu alte cuvinte, încă o "gaură neagră" la vistieria municipalităţii, pe lângă cele deja existente RATB, RADET. În prezent, transportul public de suprafaţă este subvenţionat în proporţie de 60% din totalul veniturilor de bază, iar transportul cu metroul 55%.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite