Eroii României nu au loc pe soclu

NEDREPT În Bucureşti nu este loc pentru statuia Regelui Ferdinand, ci doar pentru bustul Prinţului Rainier al III-lea de Monaco. Alte monumente care nu îşi au locul în centrul Capitalei sunt „Ţeapa“ lui Ghilduş sau bustul lui Mustafa Atatürk.

Bucureştiul nu are un monument care să simbolizeze lupta împotriva comunismului şi nici bustul vreunui primar de renume din cei 81 câţi au fost. De asemenea, lipseşte statuia Regelui Ferdinand, cel care a făcut România Mare, în schimb oraşul va avea statuia unuia dintre prinţii Europei, Rainier al III-lea de Monaco, aşa cum au hotârăt la ultima şedinţă, consilierii generali ai Capitalei.

La propunerea premierului Emil Boc, statuia prinţului va trebui ridicată şi amplasată în Bucureşti. Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, s-a supus imediat şi va pune în practică proiectul obligatoriu. „Se include în bugetul propriu al municipiului Bucureşti suma de 300.000 de lei, alocată prin Hotărârea de Guvern nr.649/ 2011, pentru monumentul Prinţul Rainier al III-lea de Monaco“, se arată în hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Investiţii contestate

Viitoarea statuie este o necesitate, în opinia solicitanţilor de la Circul Globus. „Prinţul Rainier al III-lea de Monaco a susţinut mereu arta circului, iar, anul acesta, în contextul aniversării a 50 de ani de la întemeierea Circului de Stat din Bucureşti, este bine venit un monument al prinţului. Noi am vrea să fie amplasat în Parcul Circului, dar depinde de Primăria Capitalei”, a explicat Ana Butoiescu, purtător de cuvânt la Circul Globus.

În replică, academicianul Răzvan Theodorescu a spus că decizia autorităţilor este aberantă. „N-are nicio legătură promovarea cu succes a unui Festival de Circ cu noi. Sper că e o glumă. Propunerea domnului Boc este o prostie. Mi se pare un circ. Noi n-avem o statuie adevărată a lui Carol I şi alocăm bani pentru astfel de monumente?“, a declarat, pentru „Adevărul“, fostul ministru al Culturii.

Personalităţi fără acces la „imortalitate”  

Printre cele mai neinspirate monumente, ce au generat discuţii şi nemulţumiri, se află „Monumentul Eroilor“ din Piaţa Revoluţiei, cunoscut mai mult ca „Ţeapa“ lui Alexandru Ghilduş, creatorul lucrării, dar şi „Crucea Secolului“, poreclită „Biscuitele“, ce cântăreşte 24 de tone şi este situată în apropiere de Parcul Herăstrău.
Criticii de artă şi istoricii sunt de părere că alte personalităţi şi figuri istorice sau culturale ar trebui să aibă întâietate la „nemurire”. Istoricul Adrian Cioroianu este de părere că viitoarea statuie a Prinţului Rainier nu este o prioritate. „Dacă gestul s-ar face pe bază de reciprocitate, aş înţelege. Dacă Alexandru Ioan Cuza sau Ştefan cel Mare ar avea o statuie în Belgia, în Luxemburg sau în Monaco, da, s-ar explica. Însă, de decenii se vorbeşte de Columna lui Traian, există planul, şi nu s-a întâmplat nimic”, a declarat, pentru „Adevărul”, fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu. El a adăugat că nepotrivit în Bucureşti i se pare Monumentul Eroilor din faţa Ministerului de Interne. „Sunt de părere că pe străzile Capitalei ar trebui să avem monumente cu oameni de cultură şi istorici, cu regii noştri, mai ales că suntem capitala cu cele mai puţine statui“, a conchis profesorul.

Monumente ca nuca-n perete

Academicianul Răzvan Theodorescu a precizat că una dintre cele mai nepotrivite statui din Capitală este cea care-l înfăţişează pe Omar Khayyam: „Cu riscul de a supăra Ambasada Iranului, cred că statuia poetului Omar Khayyam ar trebui mutată din Parcul Kiseleff pe strada Teheran”. El a adăugat că la fel de nelalocul lui este şi bustul lui Mustafa Ataturk, amplasat în faţa Teatrului Odeon. „Am aflat că patronul turc al unui restaurant din apropiere sponzorizează activităţi culturale, aşa că se explică. Ar trebui să avem un bust al lui Petru Groza, măcar pentru faptul că prin el am primit Transilvania de Nord”, a mai spus Răzvan Theodorescu.

Emilian Papagheorghiu, şeful Direcţiei de Cultură din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, a declarat că personalităţile din cultura românească ar trebui să aibă întâietate la ridicarea de monumente.

În ceea ce priveşte proiectele existente de zeci de ani care nu au fost puse în practică, şeful din Primărie a spus că, dacă se vor găsi spaţii şi bani pentru amplasarea statuilor, vom avea „Regele Ferdinand I” şi „Columna lui Traian”.

„În urmă cu două săptămâni, am convenit, împreună cu Răzvan Theodorescu şi Constantin Bălăceanu Stolnici, o sistematizare a Bucureştiului. Încercăm să găsim nişte locuri în oraş care să primească statui figurative sau non-figurative. Am fost la Boston, şi e fascinant, pentru că oraşul este o adevărată expoziţie în aer liber, şi toate statuile lor sunt aşezate de aşa manieră încât fac parte din ambientul stradal. Vreau ca şi la Bucureşti să facem la fel, să nu fie ceva la întâmplare“, a explicat Emilian Papagheroghiu. El a mai spus că le-a propus colegilor ridicarea unui monument al marilor personalităţi din teatrului românesc, pe care să scrie doar anul naşterii acestora, scopul fiind acela de a le păstra vii în memoria noastră. Directorul a încheiat cu precizarea că statuia liderului turc Atatürk nu are ce căuta pe Calea Victoriei, acolo fiind potrivită o statuie a primarului Pache Protopopescu.

Statuia lui Gaidar Aliev, la loc de cinste în Parcul Tei

Fostul preşedinte azer Gaidar Aliev, cunoscut de comunitatea internaţională pentru abuzurile săvârşite în timpul mandatelor şi pentru trecutul său KGB-ist, are în Bucureşti o statuie, o alee şi o fundaţie care îi poartă numele.

Preşedintele Traian Băsescu a inaugurat în 2007, în parcul Tei din sectorul 2 al Capitalei, Aleea Gaidar Aliev. Şeful statului i-a atribuit atunci în mod greşit lui Aliev câştigarea independenţei Azerbaidjanului faţă de URSS, cu care acesta nu a avut nicio legatură, şi a comparat momentul cu Revoluţia din 1989. Tot în parc este amplasată şi statuia fostului lider din Baku.