Şcoala Americană pregăteşte elevii pentru facultate încă de la grădiniţă. Află cum arată alternativa la educaţia românească

Nu participă la olimpiade, nu au teme kilometrice, nu învaţă nimic pe de rost, dar reuşesc la universităţi prestigioase din afara graniţelor. Toate datorită unei alte programe de predare, bazată pe practică, nu pe teorie.Elevii Şcolii Americane din Bucureşti se pregătesc încă de la grădiniţă pentru facultate, fără să adune diplome la olimpiade şi concursuri. "Adevărul" vă prezintă zilnic cum se face şcoală în unităţ

Vin la şcoală la ora opt, fără excepţie. Cine întârzie de mai multe ori, primeşte absenţe. Pe lângă lecţia punctualităţii, elevii care frecventează Şcoala Americană nu au unde să chiulească, mai ales că instituţia de învăţământ este izolată undeva pe strada Pipera-Tunari şi copiii sunt lipsiţi de orice tentaţie. Una dintre cele mai importante «porunci» ale şcolii care urmează programa Bacalaureatului Internaţional este să nu plagiezi. Dacă în şcolile româneşti, poţi oricând să descarci un referat de pe Internet şi să-l predai drept proiect, cei care studiază «americăneşte» ştiu că îi paşte exmatricularea dacă îşi însuşesc ceva ce nu este produsul muncii lor.

Fără toceală

Succesul şcolii nu se măsoară în numărul de diplome de la olimpiade sau concursuri, ci în admiterea la universităţi prestigioase din afară, cum ar fi Stanford, Chapman, Chicago, Essex sau Liverpool.  Pe lângă toate normele disciplinare de la care nu au voie să se abată, cei care urmează cursurile American International School of Bucharest (AISB) nu sunt bombardaţi cu noţiuni teoretice, iar tot ce învaţă trebuie să fie aplicat în practică.

«La matematică nu vor fi niciodată obligaţi să memoreze formule. Pot da o lucrare şi cu formulele pe masă, trebuie însă să înţeleagă cum să le aplice. La geografie nu-i va pune nimeni să înveţe pe de rost oraşe şi râuri, ci să înţeleagă anumite procese geografice. La istorie nu învaţă ani, ci mecanismele istoriei, fac jocuri de rol», spune Cătălina Pieptea, responsabil cu admiterea la AISB.

Mii de euro pentru o educaţie practică

Majoritatea celor care frecventează unitatea de învăţământ din Pipera Tunari sunt copiii expaţilor, iar conducerea a iniţiat deja o regulă internă care spune că nu mai au voie să admită elevi români în proporţii mai mari de 30% în fiecare clasă. «Acum nu mai avem deloc locuri de la clasa a VI-a în sus. Trebuie să întoarcem oamenii de la uşă», mai spune aceasta. Părinţii scot din buzunar pentru şcolarizarea copiilor lor de la 13.700 de euro pe an pentru grădiniţă, până la aproape 20.000 de euro pentru ultimele clase de liceu.

Reprezentanţii AISB dau asigurări că merită fiecare bănuţ. Copiii nu sunt pregătiţi doar profesional, ci şi pentru viaţă. Învăţământul se face exclusiv în limba engleză, astfel că toţi elevii ajung să vorbească aproape ca un nativ până la finalizarea liceului. Fără să aibă un program aglomerat, elevii îşi petrec toată ziua la şcoală. Cei din şcoala secundară (clasele a VI-a – a X-a) învaţă două limbi străine, istorie şi geografie, biologie, chimie, fizică şi matematică, arte, educaţie fizică şi computer şi design technology.

Profesorii nu fugăresc materia în 50 de minute, aşa cum se întâmplă la învăţământul de stat. «Cursurile nu au o durată egală. În funcţie de nevoile profesorului, un curs poate avea şi o oră jumătate, cât are nevoie pentru a preda», mai spune Cătălina Pieptea.

Salarii şi de zece ori mai mari pentru profesori

Cum în învăţământul românesc salariile profesorilor sunt la acelaşi nivel cu acelea ale oamenilor de serviciu, cele de la Şcoala Americană ar putea părea extraordinar de mari. Cu toate că sunt confidenţiale, se cunoaşte faptul că pentru a aduce profesori de valoare din SUA sau Marea Britanie, trebuie să-i motivezi. «Noi avem şi 10% profesori români şi restul străini. Salariile sunt mai mari decât cele din sistemul de stat, pot fi şi de zece ori mai mari raportate la un salariu de 600 de lei al unui începător. Nu e vorba că salariile pe care le primesc profesorii noştri sunt mari, ci cele ale cadrelor didactice de la stat sunt îngrozitor de mici», mai spune reprezentanta AISB.

Învăţaţi că valoarea unui copil e dată de participarea la olimpiade, există părinţi care sunt contrariaţi de faptul că elevii AISB nu participă la aceste competiţii. «Suntem întrebaţi adesea dacă participăm la olimpiade sau avem părinţi care vin la înscriere cu teancul cu diplome. Contează şi acestea, dar noi nu participăm la aceste concursuri, ci la anumite competiţii internaţionale între şcoli. Nici nu am avea cum să-i trimitem pe elevii noştri la olimpiade, noi nu ne bazăm predarea pe acumularea de cunoştinţe şi programa este alta», mai spune Cătălina Pieptea.

La Şcoala Americană, dotată cu materiale didactice moderne şi laptopuri în fiecare clasă, profesorii se simt apreciaţi, primesc un salariu pe măsura eforturilor şi ştiu că predarea la clasă nu are nimic de-a face cu dictatul de la catedră, în timp ce elevii scriu.